Supervizarea in coaching (I)

Am auzit demult o vorba mare: my goal is to become a professional human being!„. Dupa atatia ani, aceste cuvinte – venite din partea unui om care ajuta oameni – imi par la fel de frumoase, de angajante. Dar ca sa ajungi la acest nivel e nevoie sa te responsabilizezi profund in directia dezvoltarii tale. Cu atat mai mult cu cat ti-ai ales o profesie ca si cea de coach: sa ii ajuti pe ceilalti sa isi depaseasca limitele, sa isi atinga potentialul adevarat si sa beneficieze de implinirea scopurilor si dorintelor cele mai puternice.

De cele mai multe ori, profesionistii implicati in dezvoltarea oamenilor tind sa creada ca au ajuns intr-un loc al propriului destin profesional in care ei insisi nu mai au nevoie de ajutor extern. Ideea aceasta se naste din faptul ca ei sunt sincer convinsi de impactul abilitatilor si  al cunoasterii pe care au acumulat-o. Perfect de acord, sunt oameni valorosi care au ceva de oferit celorlalti. De aceea sunt si cumparati! Totusi, ramane o intrebare: ce rol mai are supervizarea profesionala, daca deja stim tot ce avem nevoie?

Iata raspunsul meu, de acum:

Supervizarea de coaching este definita ca procesul prin care un coach sau un mentor poate obtine o intelegere superioara atat asupra lui insusi, cat si asupra clientilor si a proceselor in care este implicat cu acestia, cu ajutorul unui alt profesionist mai experimentat, supervizorul. Obiectivul supervizarii este de a crea un spatiu profesional sigur si plin de intelegere, pentru a-l ajuta pe cel care primeste supervizarea sa isi transforme practica. Relatia dintre supervizor si cel supervizat este una gardata formal, printr-un contract.

Foarte multe dintre profesiile care lucreaza direct cu oamenii (consiliere, terapie, consultanta, training, profesorat, facilitare etc.) folosesc de ceva vreme supervizarea pentru a-l ajuta pe profesionist sa integreze procese si tehnici noi, in ideea dezvoltarii lui continue. Iar cei care au lucrat deja cu un supervizor afirma ca au parte de imbunatatiri pe mai multe planuri: in abilitatile profesionale, in modul in care isi genereaza sau sustin interactiuni cu clientii, in modul in care ghideaza procesele prin care trec impreuna cu acestia etc.

Mai mult decat atat, ei simt o imbunatatire drastica a modului in care inteleg dificultatile si oportunitatile cu care se confrunta clientii lor, o prezenta mult mai inalta calitativ la cererile clientilor si o extindere majora a nivelurilor de interactiune cu clientii: rational, emotional, existential si actional. Toate acestea duc, bineinteles, la transferarea rapida a intelegerii catre client, care ajunge sa se simta din nou clar si puternic cu sine si viitorul sau, gata de a trece la actiune.

In coaching, supervizarea este un proces de reflectie si explorare, atat experiential cat si didactic. El duce de obicei la:

  • o intelegere mai buna si diferita a clientului de coaching
  • o mai buna intelegere a lucrurilor cu care se confrunta acesta
  • cresterea gradului de constienta a propriilor reactii si raspunsuri, in fata clientului
  • intelegerea dinamicii interactiunii dintre client si coach
  • explorarea optiunilor de interventii posibile in sistemul client-coach (si a consecintelor generate de acestea)
  • crearea de oportunitati de practica cu clienti noi in prezent si gestionarea lor in situatii similare viitoare

…toate acestea ducand, implicit, la dezvoltarea accelerata a clientului.

***

In incheiere, din toate aceste motive si din multe altele, te invit sa participi la supervizare!

 

One thought to “Supervizarea in coaching (I)”

  1. Pingback: Supervizarea (II) – cele 3 functii | Coaching Perspectives

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *