Categorie: Radiografia lui Stanescu

Cea mai puternica arma

Mihai Stănescu Leave a comment

Perioada linistita a sarbatorilor de Paste este un prilej perfect pentru o intoarcere catre interior si autoreflexivitate. Un timp al meditatiei, al redescoperirii compasiunii si blandetii. Am profitat de momentul asta pentru a reflecta la ce inseamna a fi un lider bland, binevoitor si prietenos intr-un mod autentic.

Dupa o reflectie indelungata si ordonata de valorile profunde ale umanitatii, ceea ce mi s-a revelat este ca leadershipul inseamna bunatate, iar bunatatea inseamna leadership.

loving-kindness

In multe culturi bunatatea liderilor a fost asociata timp indelungat cu slabiciunea. In timpurile actuale insa, in care orientarea catre nevoile oamenilor si empatia dau rezultate tot mai bune, in care feedbackul deschis reprezinta cheia comunicarii de calitate si in care se pune mai mult ca niciodata pret pe motivare intrinseca, a fi un lider bland a devenit o calitate indispensabila pentru aceia dintre voi care aspira la performanta. Read More

Studiu: Antreprenorii despre antreprenoriat

Mihai Stănescu Leave a comment

Daca pe parcursul postarilor trecute, analizam nivelul ierarhic cel mai de sus dintr-o companie, de aceasta data iti spun de un alt studiu recent al celor de la EY Romania ce isi propune sa masoare perceptiile antreprenorilor din Romania in privinta a cinci factori fundamentali pentru dezvoltarea antreprenoriatului:

  • accesul la finantare,
  • reglementarea si impozitare,
  • cultura antreprenoriala,
  • educatia si sprijinul coordonat pentru sustinerea antreprenoriatului.

Studiul reprezinta vocea a 106 antrepenori romani (cu companii in diverse stadii de dezvoltare, de la start-up-uri la companii mature) plus 10 interviuri directe realizate cu oameni de afaceri de succes, desfasurate in perioada 7 noiembrie 2013 – 16 ianuarie 2014.

I. Cultura antreprenoriala, educatia si sprijinul coordonat pentru sustinerea antreprenoriatului

In Romania, antreprenoriatul e un concept tanar:

  • 59% dintre antreprenorii respondenti considera ca mentalitatile si valorile romanesti nu sustin antreprenoriatul,
  • 35% considera ca mentalitatea in privinta antreprenoriatului s-a imbunatatit in ultimul an in Romania, fata de 26% care cred ca aceasta s-a inrautatit.

Insa ceea ce ii sperie cel mai mult pe antreprenori este frica de esec:

  • 14% dintre respondenti cred ca societatea romaneasca tolereaza esecul in afaceri,
  • 81% considera ca acesta va reprezenta o bariera pentru viitoarele proiecte de afaceri.

In aceasta privinta, ecomandarea mea puternica este sa incerci Antreprenor 2.1.

Un alt element relevant al studiului EY il reprezinta faptul ca 58% dintre antreprenori considera ca educatia antreprenoriala s-a imbunatatit in ultimul an. De retinut este ca educatia antreprenoriala este diferita de educatia traditionala prin simplul fapt ca prima sadeste aspiratii si aptitudini unice care nu se pot dezvolta decat prin contactul cu povestile antreprenoriale de succes si cu antreprenorii care au reusit. Asadar, 56% dintre antreprenori considera ca programele specifice de educatie antreprenoriala si scolile de business sunt cele mai importante forme de educatie, iar 18% – promovarea povestilor de succes si a programelor de mentorat. Masura cu cele mai putine raspunsuri tine de eforturile statului pentru educarea antreprenorilor cu doar 8% dintre respondenti. 80% dintre antreprenori intrebati au raspuns ca ofera sfaturi si mentoreaza alti antreprenori, intr-un cadrul formal sau informal, iar 60% dintre antreprenori si-au format abilitatile si competentele in mediul corporativ.

 II. Accesul la finantare, reglementarea si impozitarea

Care este cel mai important obstacol pentru antrepenori in inceperea si dezolvatarea unei afaceri in Romania? Incertitudinea fiscala, nivelul fiscalizarii si birocratia au un punctaj cumulat de 43%. Ce solutii ar vrea antrepenorii pentru aceste lucruri? Simplu, stabilitatea sistemului fiscal si de reglementare (94%) si simplificarea legilor si normelor in domeniu (91%). De asemenea, printre antrepenori este resimitita nevoia de comunicare directa cu statul prin care acestia sa isi exprime problemele si preocuparile, precum si nevoia de a fi consultati atunci cand se emit reglementari cu impact asupra mediul de afaceri.

Antreprenorii respondenti intentioneaza sa foloseasca in urmatorii 3 ani sau au folosit urmatoarele initiative: intalniri si workshop-uri (48%), cluburi ale antrepenorilor si asociatii (45%), programme de training dedicate unor industrii (41%) si programe de mentorat (25%).

Salut cu incredere aceasta orientare generala si revin in invitatia mea sa parcurgi Antreprenor 2.1

88% dintre antreprenori spun ca accesul la finantare este dificil sau foarte dificil. 48% dintre antreprenorii respondenti considera ca accesul la finantare s-a deteriorat in ultimul an in Romania, in ciuda faptului ca finantarea este indicata ca fiind cel mai de impact factor asupra mediului antreprenorial. Cele trei instrumente de finantare care ar ajuta antreprenorii sunt: creditul bancar (20%), investitiile de tip venture capital (10%), business angels si private equity. Un potential ajutor ar putea fi reprezentat si de crowfunding si ajutoare de stat. In ceea ce priveste ariile de actiune ale guvernului, antreprenorii romani considera ca facilitatile fiscale pentru investitiile in companii mici (16%), sistemele de reglementare simplificate si mai eficiente a afacerilor (13%) si garantiile pentru credite (13%) ar avea cel mai mare impact asupra cresterii accesului la finantare.

***

Fie ca iti place sau nu:

  • Femeile au o viziune mai optimista asupra pespectivelor economice decat barbatii si isi platesc creditele cu o mai mare probabilitate decat barbatii, dar totusi acestea devind antreprenori in mai mica masura decat barbatii
  • Masura fiscala care a avut cel mai mare impact pozitiv asupra antreprenorilor romani a fost cota unica de impozitare de 16% introdusa in 2005
  • In Romania, Polonia si Lituania, educatia antreprenoriala este un subiect separat, predat timp de un an scolar, o ora pe saptamana, in clasa a X-a de liceu. In Romania, materia a devenit obligatorie din anul 2010
  • Statisticile arata ca este mult mai probabil ca antreprenorii sa aiba succes la a doua tentativa si nu la prima – de aceea este importanta promovarea punctului de vedere prin care esecul sa fie vazut ca o oportunitate de invatare
  • In Romania, conform OECD, IMM-urile contribuie cu 66% din totalul numarului de angajati din companiile private

Cred ca merita mentionata aici nvestitia de 28 milioane EUR a lui Ion Sturza, fost premier al Moldovei, pentru a ridica un Silicon Valley la Cluj-Npoca.

Inchei aici, dorindu-ti mult succes in 2014. Si …nu uita de Antreprenor 2.1!

2014 si optimismul liderilor romani (2)

Mihai Stănescu Leave a comment

In post-ul anterior, iti spuneam ca anul 2014 se prezinta increzator pentru liderii romani din punct de vedere al perspectivelor de crestere ale companiilor pe care le conduc. Continui in aceeasi idee, cu un studiu proaspat: perioada de desfasurare – 23 ianuarie – 6 februarie a acestui an, efectuat pe 117 executivi de top din Romania, majoritatea respondentilor (52%) provenind din companii cu cifre de afaceri mai mari de 50 de milioane de euro, al celor de la EY, intitulat sugestiv ‘’A vision of growth’’.

Studiul scoate in evidenta 5 mari „descoperiri”:

I. Executivii se asteapta la crestere

28% din respondenti anticipeaza o crestere semnificativa de 10 – 30% in ceea ce priveste cifra de afaceri a companiei lor in 2014, comparativ cu 25% in 2013, in timp ce 67% se asteapta la o rata de crestere de 5-10%, in comparatie cu doar 51% la inceputul anului trecut.

II. Cresterea nu e mare

Doar 21% dintre respondenti se asteapta ca rata de crestere a profitului  companiei lor sa varieze intre 5 – 10% in 2014, comparativ cu 37% in 2013, dar acest lucru reprezinta un procent mai mic de 26% fata de 31% in 2013 ce se asteapta ca profitul companiei lor sa creasca cu 10-30% in 2014.

III. Mariri de salarii la top

La inceputul anului 2014, 2% dintre respondenti spun ca majorarea salariilor in compania lor este de asteptat sa depaseasca 10%, acelasi procent ca anul trecut. Aspectul cel mai important releva faptul ca in timp ce 42% au spus ca nu vor fi majorate salariilor in 2013, doar 19% spun acelasi lucru de la inceputul anului 2014

IV. Banii de la banci, in scadere

In acest an, strategia principala a companiilor ramane finantarea investitiilor prin imprumut bancar (49% in 2014 vs 46% in 2013). Imprumuturile intre companii, resursele proprii, precum si profitul reinvestit sunt asteptate sa creasca la 39% in 2014, comparativ cu 27% la inceputul anului 2013.

V. Reinventeaza-te sau dispari

Spre deosebire de anul trecut, cand majoritatea companiilor (76%) au declarat ca vor continua sa ramana pe piata in cazul în care aceasta scade, in 2014 doar 56% spun acelasi lucru. Totusi un procent mai mare de companii (56% in 2014 vs 46% in 2013) sunt dispusi sa transforme piata prin abordari inovatoare in cazul in care apare un astfel de declin.

***

Pe larg, studiul abordeaza mediul interior si exterior in care executivii de top si companiile lor din Romania functioneaza, astfel:

Cum definesc companiile succesul?

Companiile masoara succesul cumuland rezultatele financiare (96%), cota de piata (63%) si brand awareness-ul (39%), dar satisfacția clientilor (78%) pare sa ocupe un loc important pe lista lor de criterii. In 2014, distributia acestor elemente ramane destul de similara cu cel indicat de respondenti la inceputul anului 2013.

Care sunt cele mai puternice atuuri ale competitiei?

Pretul mic reprezinta avantajul principal al concurentei respondentilor, de pe piata locala, ce a scazut de la 31% in 2013 la 26% in  2014. Insa brand awareness-ul a ramas cel mai important atuu (37% in 2014 fata de 39% in 2013). O crestere notabila reprezinta segmentul de „Cercetare & Dezvoltare’’, pana la 7% in 2014, de la doar 2% de la inceputul anului 2013.

Ce fel de angajati vor liderii?

Acestia din urma (82 % in 2014, fata de 83% in 2013) sunt constienti ca educatia si forta de munca calificata joaca un rol important in succesul companiei lor. Astfel, 37% din respondenti se așteapta la o crestere a numarului de angajati in 2014, in scadere de la 56% la inceputul anului 2013. Vestea buna este ca, la începutul anului 2014, 14% dintre respondenti spun ca se asteapta ca numarul angajatilor sa creasca intre 10 – 30%, comparativ cu doar 5% in 2013. In ceea ce priveste cresterea salariala, doar 2% dintre respondenti spun ca este de asteptat un procent de crestere de peste 10% in compania lor, acelasi procent ca si anul trecut.  Studiul sublinineaza ca in timp ce 42% au spus ca nu ar fi nici o crestere salariala in 2013, numai 19% spun acelasi lucru la inceputul anului 2014. Respondentii (31%) sunt insa extreme de constienti de legatura stransa ce exista intre nivelul de competenta si performanta companiei.

Cum stam cu profitul si increderea in business in 2014?

Increderea in cresterea industriei per total ramane destul de scazuta in 2014, chiar daca cei mai multi respondenti se asteapta ca veniturile sa creasca. Decalajul dintre increderea in industrie si prognoza de crestere a companiei ramane remarcabil si in 2014 , ceea ce arata ca societatile se incred in strategiile lor, deoarece  care se simt mai bine pregatite (de la 25 % in 2013 la 40 % in 2014) pentru a face fata provocarilor mediului de afaceri.

***

La inceputul anului 2014, 80 % dintre respondenti spun ca strategia companiei lor de a creste vanzarile consta in introducerea produselor / serviciilor noi pentru clientii existenti (fata de 75 % in 2013), in timp ce doar 10 % spun ca vor fi reduce preturi (in comparative cu 18 % in 2013).

Ma bucur sa vad ca incepem sa ne deschidem mintile pentru moduri de a face business din ce in ce mai variate, mai performante. Piata de business din Romania este inca un ecosistem instabil, cu multe zone albe, libere. Si oamenii fac, din ce in ce mai mult, diferenta.

Succes!

CEO: plan de actiune contra hazardului etic

Mihai Stănescu Leave a comment

Scriu acest mic post datorita unor observatii din practica de coaching in Romania, observatii care tin de comportamentul si valorile celor care populeaza salile de consiliu ca si echipe de management ale companiilor. Adica m-am uitat cu atentie la oamenii care conduc business-urile din Romania si am tras cateva concluzii. Concluziile le-am transformat in actiuni (deh, deformatie profesionala!) si ma grabesc sa ti le impartasesc. Practic, fara cuvinte de prisos!

Cei cu functia de CEO – si mai general, cei care sunt la „nivelul C” intr-o companie – sunt intr-o pozitie unica de a plasa etica la nivel prioritar numai prin actiunile lor de zi cu zi. Insa doar simplul fapt de a modela etica nu e nici pe departe indeajuns. Pe langa a le explica oamenilor importanta eticii si demonstrand-o prin comportamentele si alegerile zilnice,  iti mai ofer 5 actiuni pe care le poti intreprinde pentru a indrepta organizatiile spre o cultura bazata pe etica.

1. Asteapta la randul tau un comportament respectuos, etic si corecteaza-le imediat pe cele care nu corespund asteptarii tale.

2. Asigura-le oamenilor tai (colegi, subordonati, parteneri) un spatiu de incredere in care sa poata discuta problemele de natura etica cu care se confrunta in munca lor. Neaparat!

3. Deschide cat poti de des, cu ei, discutii despre valorile organizatiei, asteptarile etice si codurile de etica ale industriei in care operati.

4. Da-le oamenilor tai oportunitatea de a exersa luand decizii corecte, etice. Se vor cerne imediat.

5. Vorbeste cu ei deschis despre propriile decizii etice pe care le iei si – mai ales! – despre de ce sunt ele importante.

Cam asta ar fi. Un ultim cuvant: De ce este atat de important sa ne raportam proactiv la etica de business?

CEO-ii/directorii generali protejeaza caracterul organizatiilor lor. Adica tu stabilesti exemple de comportament pe care toti ceilalti le urmeaza. Adica tu ai responsabilitatea de a crea unde de comportamente, alegeri si conversatiii etice in compania ta. Iar conducatorii cu o gandire orientata inspre progres isi asuma aceasta responsabilitate de a proteja caracterul companiilor lor. Atunci cand ei aleg sa vorbeasca deschis despre propriile eforturi de a lua decizii etice, in acelasi timp transfera aceasta invatatura mai departe spre oamenii lor.

In final, aminteste-ti ca criza globala a fost definita cel mai simplu posibil ca si consecinta evidenta a unui „hazard etic„.

Mingea e la tine. In primul rand, la tine.

Succes!

Vesti bune (sau pe ce bazam increderea)

Mihai Stănescu 1 Comment

Așa cum scriam în articolul anterior, nivelul de încredere în economia globală nu prea are nici un fel de legatură cu ceea ce se întamplă în România. Părerea mea! Însă în buna tradiție derivată de la conu’ Iancu, mai există și vești îmbucurătoare. Cele mai evidente mi se par investițiile care crează locuri de muncă în comunități.

De ce? Pentru că unul dintre marile beneficii ale atingerii super-performanței organizaționale  prin programele de coaching in România pe care le-am dezvoltat împreuna cu clienții, este transformarea mentalității de „noi împotriva tuturor” în „noi ca parte dintr-un ecosistem socio-economic„. Astfel, companiile devin responsabile de comunitățile pe care le girează.

Asta este motivația listei de mai jos. Listă care conține exclusiv noi investiții și locuri de muncă, din 2012. Ceea ce poate fi îmbucurător pentru noi.

Iată-le[1]:

  • Lidl – 1300-3600 angajați noi, deschiderea a 66 noi magazine, investiție de 70 mil. Euro
  • Mega Image: 1600 angajați noi, deschiderea a 80 noi magazine
  • De’Longhi: 600-1000 noi angajați, inaugurarea unei noi fabrici la Jucu, investiție de 30 mil. Euro
  • Eolenvest: 880 noi angajați, noi proiecte eoliene, investiție de 600 mil. Euro
  • Autoliv: 600 noi angajați, achiziționarea unei noi facilități de producție în Sfântu Gheorghe, jud. Covasna
  • Profi: 500 noi angajați, deschiderea a 40 de noi magazine
  • Billa: 500 noi angajați, deschiderea a 10 noi magazine, investiție de 20-25 mil. Euro
  • Wienerberger: 400 noi angajați, construcția unei noi fabrici de cărămizi în Iași, investiție de 22 mil. Euro
  • Emerson: 400 noi angajați, extinderea capacității de producție
  • Kaufland: 400 noi angajați, deschiderea a 3 noi magazine, investiție de 25-30 mil. Euro
  • Bosch: 300 noi angajați, investiție de 77 mil. Euro până în decembrie 2015 în noul centru de la Jucu
  • Cesiro din Sighișoara: 150 noi angajați, achiziționarea de echipamente pentru mărirea capacității de producție
  • Preh Romania: 120 noi angajați, mărirea capacității de producție de la Ghimbav
  • Yazaki: 100 noi angajați, mărirea capacității de producție din Arad, investiție de 5 mil. Euro
  • Energias de Portugal (EDP): 100 noi angajați, construcția a două noi parcuri eoliene în Vaslui și Tulcea, investiție de 85,5 mil. Euro
  • Deichmann: 85-90 noi angajați, deschiderea a 10 noi magazine
  • Iberdrola: 80 noi angajați, construcția unui parc eolian la Constanța, investiție de 120 mil. Euro
Vești bune, deci, pe 2012! Un 2013 în consecință vă doresc!

Increderea economica si conu’ Iancu

Mihai Stănescu 1 Comment

Citeam ieri pe Twitter un sondaj al World Economic Forum, în care oamenii de acolo prezic că încrederea în starea economiei mondiale începe să se restaureze odată cu venirea anului 2013. Pe o scară de la 0 la 1, Indicele de Încredere Economică (Economic Confidence Index) a crescut de la 0.38 la 0.43. Mai puțin de jumătate din cei 390 de experți chestionați au agreat ideea unui șoc financiar în următoarele 12 luni, cu 20 de procente mai puțini decât participanții la sondajul efectuat cu 6 luni în urmă. Procentul de respondenți care se așteaptă la tulburări sociale majore, geopolitice, de mediu sau tehnologice stagnează la 46%, 50%, 35% și respectiv 19%.

Totuși, 51% din respondenți nu au încredere în guvernarea globală și 45%, în cooperare la nivel global.

***

…Și brusc m-a lovit o întrebare: oare ce rezultate ar avea acest sondaj în România? M-am întrebat asta pentru că clienții mei de coaching in România folosesc aceste date, la nivel de general management. Adică nu sunt numai cifre la TeVeu, ci chiar lucruri care contează pentru fiecare dintre noi. Buuun. Uite ce spun datele statistice românești ale anului 2012[1].

  • Conform primelor estimări, PIB în trimestrul III 2012 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul II 2012.
  • În 2012 (ianuarie – septembrie), producţia industrială a crescut în serie brută cu 0,1%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,4%. În luna noiembrie 2012, cifra de afaceri din industrie per total (piaţa internă şi piaţa externă), în termeni nominali, a scǎzut faţă de luna precedentă cu 2,8%, iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent a crescut cu 4,6%.
  • Investiţiile realizate în economia naţională au crescut atât în trimestrul III 2012, cât şi în perioada 01.I-30.IX.2012, faţă de perioadele similare din anul precedent, cu 16,0%, respectiv cu 17,9%.
  • Câştigul salarial mediu nominal net în noiembrie 2012 a fost de 1575 lei, mai mare cu 5,6% comparativ cu luna noiembrie a anului 2011.
  • Rata şomajului în trimestrul III 2012 a fost de 6,8%, în scădere atât faţă de trimestrul anterior (6,9%) cât şi faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent (7,2%).

Mai mult decât atât, opiniile exprimate în luna decembrie 2012 de managerii societăţilor comerciale (cei despre care vă spuneam că folosesc aceste date!), conturează pentru perioada decembrie 2012 – februarie 2013 o tendinţă de relativă stabilitate în sectorul de comerţ si servicii, scădere moderată în industria prelucrătoare şi scădere în construcţii în raport cu cele trei luni anterioare. Ergo!

Adică Indicele de Încredere Economică nu pare să aibă vreo relevanță pentru România. De ce? Simplu: în momentul de față, economia României arată ca o piramidă inversă[3]: 3,1 mil. angajați ai sectorului privat susțin pe cei 500 de mii de angajați ai companiilor de stat, 1,2 mil. salariați bugetari, 5,3 mil. pensionari, 4 mil. copii și adolescenți și fac business și cu cei 3-4 mil. angajați ”la negru”. Mai simplu spus, companiile pe care le antrenez prin coaching – fie ele multinaționale sau cu capital integral local, sunt mica bază pe care se susține întreaga societate românească.

Și-atunci întrebarea devine caragialesc de simplă: de unde, dom’le, atâta Încredere Economică?

Revin cu informații pozitive, in post-ul următor. Nu desperați!


[1] Sursa: INSSE.

2013 – anul noilor lideri coporatisti in Romania

Mihai Stănescu 1 Comment
Traim vremuri interesante. In ultimele doua luni, mai multe companii multinationale din Romania isi schimba liderii. Avand in vedere experienta mea de coaching in Romania cu acest nivel de management si cunoscandu-i destul de bine pe o parte dintre ei, m-am gandit ca v-ar interesa cine vine si cine pleaca. Bineinteles, aceste schimbari vor afecta comportamentul organizatiilor mentionate mai jos. Si mai bine inteles, nevoia de schimbare devine din ce in ce mai prezenta si in piata de business locala.
Dar sa nu o mai lungim cu vorba. Iata o lista a celor care sunt noii lideri croporatisti in Romania lui 2013, cu link-urile catre publicatiile care au facut anunturile de schimbare:
Mai sunt si cateva inlocuiri necunoscute, cel putin la nivel public. Am eu niste intuitii, insa discretia imi ramane la locul ei. Deci:
  • Jaques Reber a plecat de la conducerea Nestle Romania. Oficial, inca nu stim cine este inlocuitorul.
  • Bogdan Balaci a plecat de la conducerea IBM. Se pare ca pozitia de GM a fost desfiintata.
  • Mihai Ghyka pleaca de la Vodafone. Nu ma mira.

***

Ah, si inca ceva: Microsoft cauta CEO pentru Romania. Stiu ca printre cititorii acestui blog sunt cativa posibili candidati. Asa ca pentru cei interesati ,Vlad Bog e omul de contactat. Uite ce spune Vlad in cel mai proaspat interviu dat la Ziarul Financiar, luni:

„Nu există un termen limită pentru angajarea noului director general al Microsoft România. În câteva săptămâni se va stabli lista scurtă a candidaţilor şi se vor purta discuţii. Vom avea un nou director general în câteva luni, în cel mai bun caz. Dacă îndeplineşte cerinţele postului, sunt şanse ca noul şef al Microsoft România să fie român.”

Succes!

***

UPDATE: intre timp, am aflat ca inca doi CEO: isi parasesc pozitiile.