Cu ajutorul echipei de organizare a Diminetilor de Coaching, am realizat un mic video in care explic viziunea si beneficiile participarii la micul nostru eveniment. Iata-l aici:
httpv://www.youtube.com/watch?v=Z95RC7RrzFY&feature=colike
***
Pentru participarea la acest eveniment, ne gasesti pe Facebook, Twitter, LinkedIn sau la [email protected]
Am auzit demult o vorba mare: „my goal is to become a professional human being!„. Dupa atatia ani, aceste cuvinte – venite din partea unui om care ajuta oameni – imi par la fel de frumoase, de angajante. Dar ca sa ajungi la acest nivel e nevoie sa te responsabilizezi profund in directia dezvoltarii tale. Cu atat mai mult cu cat ti-ai ales o profesie ca si cea de coach: sa ii ajuti pe ceilalti sa isi depaseasca limitele, sa isi atinga potentialul adevarat si sa beneficieze de implinirea scopurilor si dorintelor cele mai puternice.
De cele mai multe ori, profesionistii implicati in dezvoltarea oamenilor tind sa creada ca au ajuns intr-un loc al propriului destin profesional in care ei insisi nu mai au nevoie de ajutor extern. Ideea aceasta se naste din faptul ca ei sunt sincer convinsi de impactul abilitatilor si al cunoasterii pe care au acumulat-o. Perfect de acord, sunt oameni valorosi care au ceva de oferit celorlalti. De aceea sunt si cumparati! Totusi, ramane o intrebare: ce rol mai are supervizarea profesionala, daca deja stim tot ce avem nevoie?
Iata raspunsul meu, de acum:
Supervizarea de coaching este definita ca procesul prin care un coach sau un mentor poate obtine o intelegere superioara atat asupra lui insusi, cat si asupra clientilor si a proceselor in care este implicat cu acestia, cu ajutorul unui alt profesionist mai experimentat, supervizorul. Obiectivul supervizarii este de a crea un spatiu profesional sigur si plin de intelegere, pentru a-l ajuta pe cel care primeste supervizarea sa isi transforme practica. Relatia dintre supervizor si cel supervizat este una gardata formal, printr-un contract.
Foarte multe dintre profesiile care lucreaza direct cu oamenii (consiliere, terapie, consultanta, training, profesorat, facilitare etc.) folosesc de ceva vreme supervizarea pentru a-l ajuta pe profesionist sa integreze procese si tehnici noi, in ideea dezvoltarii lui continue. Iar cei care au lucrat deja cu un supervizor afirma ca au parte de imbunatatiri pe mai multe planuri: in abilitatile profesionale, in modul in care isi genereaza sau sustin interactiuni cu clientii, in modul in care ghideaza procesele prin care trec impreuna cu acestia etc.
Mai mult decat atat, ei simt o imbunatatire drastica a modului in care inteleg dificultatile si oportunitatile cu care se confrunta clientii lor, o prezenta mult mai inalta calitativ la cererile clientilor si o extindere majora a nivelurilor de interactiune cu clientii: rational, emotional, existential si actional. Toate acestea duc, bineinteles, la transferarea rapida a intelegerii catre client, care ajunge sa se simta din nou clar si puternic cu sine si viitorul sau, gata de a trece la actiune.
In coaching, supervizarea este un proces de reflectie si explorare, atat experiential cat si didactic. El duce de obicei la:
…toate acestea ducand, implicit, la dezvoltarea accelerata a clientului.
***
In incheiere, din toate aceste motive si din multe altele, te invit sa participi la supervizare!
Esti Coach, la inceputul carierei? Sau intr-un punct in care simti ca ai nevoie de ajutor? Esti Coach intern intr-o organizatie si iti doresti rafinarea abilitatilor tale?
Te invit sa avansezi in cariera ta, acumuland competente profesionale, cu ajutorul unei relatii de dezvoltare continua, numita supervizare.
***
Te astept la grupul de Supervizare cu Mihai Stanescu, care incepe pe 19 Mai 2012!
Pentru informatii suplimentare, program si tarife, te rog trimite un mail la:
Cele peste 4000 de ore de executive şi business coaching pe care le-am numărat de-a lungul acestor 10 ani mi-au revelat un lucru cel puţin fascinant: cu cât mai experimentat managerul, cu atât relaţia dintre coach şi partenerul lui de discuţie este mai simplă şi în acelaşi timp mai profundă. Este un proces de sublimare prin care trecem amândoi şi care funcţionează pe principiul punctelor de contact – odată atinse, rezultatele ţâşnesc la suprafaţă aparent de la sine. Dar este un nivel la care managerii ajung în urma unui proces complex de descoperire de sine atât ca profesionist, cât şi personal. Pleacă, dacă vreţi, de la stânca pe care o avea în faţă Michelangelo înainte de a se decide dacă o transformă în David sau în Pieta. Doar „fiecare bucată de piatră ascunde o statuie”, după cum a spus însuşi artistul, conştient că stă în puterea lui să o scoată la lumină.
Şi, la fel ca marele sculptor, ne apucăm de îndepărtat surplusurile de piatră, simţind, intuind, că nu piatra masivă este esenţa, ci ce poate face mintea noastră cu ea, din ea. Ne descoperim pe noi şi-i descoperim pe ceilalţi. Învăţăm să lucrăm, întâi singuri şi apoi ajutaţi de ucenici. La început, suntem nesiguri şi greşim, piatra nu este tocmai cel mai uşor de modelat material. Dar, pe măsură ce lucrarea avansează, suntem din ce în ce mai atenţi la detalii, la ce instrumente folosim, începem să „simţim” piatra sub mână. Relaţia cu opera noastră se personalizează şi se modelează, se transformă în fiecare zi, cu fiecare daltă, şi la fel şi viziunea noastră iniţială capătă formă, devine reală.
Rezultatele nu întârzie să apară, avem vârfuri incredibile de succes care ne stimulează dincolo de orice închipuire. Statuia va fi clar un David. Şi ne ridică ştacheta şi mai sus. Deciziile asupra detaliilor devin vitale – ce atitudine să aibă David, ce poveste va spune trupul lui? Mai mult, imaginea de ansamblu asupra statuii trebuie să fie raportat permanent la viziune: iese din piatră şi din mâinile mele aşa cum l-am proiectat? Dacă unealta a „ciupit” piatra puţin prea tare şi statuia trebuie reaşezată în ea însăşi?
Lucrurile se complică direct proporţional cu nivelul de evoluţie profesională. Vria creativă a trecut, este momentul rafinării liniilor. Este momentul să dăm un contur elegant lucrării noastre. Dar eleganţa joacă după alte reguli. Şi este, de fapt, o (re)întoarcere la simplitatea primordială. Direcţia se schimbă de la „ce mai trebuie să învăţ, ce mai trebuie să fac” către „ce e redundant, ce aş putea elimina, unde este de fapt esenţa viziunii mele”.
Un astfel de nivel de sofisticare a abordării are uneori nevoie de instrumente croite special pentru a identifica şi înlătura straturile aparent invizibile care mai stau între noi şi desăvârşirea operei noastre. Şi vorbim de instrumente pe cât de simple (sic!), pe atât de uimitor de eficiente. Vorbim de instrumente care să ne redea nouă înşine maestrul pe care l-am crescut în noi cu atâta abnegaţie în toţi aceşti ani. Vorbim de coaching.
Un coach este cel mai bun ghid al sculptorului, indiferent de profesia pe care o are în viaţa de zi cu zi şi indiferent de ce reprezintă David-ul lui, opera lui. Este cel mai sofisticat, pentru că rolul lui este, de fapt, foarte simplu: acela de a-l ajuta să-şi finalizeze construcţia. Şi nu oricum, ci glorios. De 10 ori mai frumoasă. De 100 de ori mai solidă. De 1.000 de ori mai elegantă.
Dar ce mai poate fi dincolo de un tors impecabil, de o linie admirabilă, de o postură a trupului care îşi spune povestea prin ea însăşi? Ce mai poate fi dincolo de succesul suprem, odată ce l-am obţinut?
Ei bine, vestea mai puţin plăcută este că nu există o limită superioară a performanţei. Performanţa supremă este acolo unde ne punem noi ştacheta şi durează până când realizăm că, uimitor, ştacheta a fost prea jos. Şi aici intervine vestea bună: suntem deja, acum, aici, cei mai buni în ceea ce facem fiecare, genii chiar. Doar că, aşa cum acelaşi impecabil Michelangelo a spus, geniul presupune răbdare eternă. Pentru a-l descoperi în noi, mereu altfel, mereu în transformare – aş mai adăuga eu, cu respectul cuvenit faţă de marele maestru.
Fara prea multe comentarii, te invit sa urmaresti o inregistrare cu Dalai Lama, poate primul om pe care l-am considerat mentor.
Enjoy!
Nu, nu înţeleg prin asta o călătorie pe o insulă în Bali, pentru că nici măcar un singur CEO sau manager dintre cei cu care am lucrat în ultimii ani nu ar fi acceptat o astfel de sugestie. Ci despre ruptura bruscă de realitatea business-ului pentru câteva momente de reflecţie cu sine. E singura metodă eficientă de a ajunge la cele mai bune decizii de care e nevoie pentru a trece cu bine barca companiei peste valurile vremurilor.
Una dintre cele mai frecvente probleme pe care le-am identificat de-a lungul timpului împreună cu managerii ţine de ei înşişi, ca indivizi: s-au lăsat antrenaţi în vârtejul ameţitor al deciziilor care trebuie luate “acum”, al schimbărilor care trebuie implementate în timp record, al acţiunilor care trebuie întreprinse cu maxim de eficienţă. Este evident că presiunea internă şi constrângerile externe nu lasă loc de stat prea mult pe gânduri, dar să lucrezi pe repede înainte este ca şi cum te-ai afla într-o maşină care zboară pe autostradă cu 200 km pe oră – senzaţia este minunată, dar nu se mai vede nimic în jur, iar mediul se estompează. Partea proastă este că, de cele mai multe ori, cele mai bune soluţii se ascund exact în detaliile din jur.
Se mai întâmplă ceva. A zbura cu maşina pe autostradă presupune concentrare la drum şi pe comenzile maşinii, mai puţin pe noi înşine, cei de la volan. Iar comportamentul şoferului – fie el în maşină sau la cârma unei companii – denotă exact performanţele companiei înseşi. Aşadar, focusul pe drum şi pierederea din vedere a mediului poate duce, de pildă, la destabilizarea echipei din spatele CEO-ului sau managerului respectiv. Echipă care, odată ieşită din raza de acţiune a liderului ei, va acţiona desconcertat şi va trage de maşină în toate direcţiile… Eficienţă zero.
Aşadar, înapoi la maşină şi la viteza legală. Sau chiar oprire pe dreapta. Chiar şi numai 15 minute pot fi esenţiale pentru regăsirea echilibrului corect între şofer, maşină, drum şi mediu. Parafrazând vorba românului cu peştele care se strică de la cap, reparaţiile tot de la cap trebuie să înceapă. Pentru că CEO-ul, capul peştelui nostru, este cel după al cărui comportament se mulează comportamentul întregii companii, iar o schimbare în atitudinea acestuia generează rezultate imediate şi performanţe mult mai bune. Bun, dar cum poate realiza CEO-ul care este direcţia în care trebuie să se schimbe?
În primul rând, trebuie să-şi provoace propriile modele de gândire, să-şi identifice prejudecăţile şi locurile comune şi comode. Aceştia sunt primii duşmani ai evoluţiei. Ce funcţiona în perioadele post-criză nu mai funcţionează în plină furtună. Adapt or die, zice piaţa liberă. Dar procesul de adaptare trebuie să înceapă cu propria persoană şi să fie inteligent condus. Şi aici intervine o nouă variabilă: este acest proces de adaptare unul însingurat? Există oricum o tendinţă puternică a comunităţii de a lăsa CEO-ul singur în faţa provocării, este absolut necesar ca el să o confrunte singur? Nu neapărat. Ba chiar e recomandat să ceară ajutorul unui om cu mintea limpede, complet în afara activităţii lui de zi cu zi şi chiar complet în afara cercului său social, care să-i fie partener de dialog de încredere, oglindă şi element de ricoşeu la nevoie.
În al doilea rând, trebuie să-şi vadă echipa. De nenumărate ori am remarcat că oamenii se raportează la echipele lor strict perceptual – le simt că sunt acolo, dar nu le văd cu adevărat, nu le cunosc şi cu atât mai puţin nu le înţeleg. Ori, echipa este o sumă de indivizi pentru care adaptarea, mai ales în situaţii de criză, este un proces perfect similar cu cel prin care trece CEO-ul, doar că la un nivel de responsabilitate mai mic. Dar nu mai puţin important. Ca urmare, CEO-ul are de ales între a-şi redefini şi consolida relaţia cu oamenii din echipa lui şi a rămâne să întindă singur pânzele… sau să conducă maşina. Nici una dintre variante nu este constructivă sau validă, iar despre eficienţă nici nu poate fi vorba.
Aş adăuga şi un al treilea rând, care este însă unul special. Surprinzător (sau nu?!), în cele mai multe dintre cazuri schimbarea generatoare de rezultate care să ghideze compania către mări mai liniştite este foarte mică. Bine ascunsă (sau cel puţin aşa pare) şi foarte mică. Dar dacă nu te opreşti pe dreapta măcar 15 minute, fie şi numai să te întrebi dacă de 200 km pe oră are nevoie cu adevărat maşina… compania ta, dacă nu cumva numai tu eşti cel care simţi senzaţia minunată a vitezei, dacă nu cumva compania are nevoie de o altă abordare pentru a se aşeza frumos pe drum, schimbarea va rămâne în continuare bine ascunsă. Şi absolut inutilă.
===
articol publicat in revista MONEY EXPRESS
Organizat/ă, meticulos/meticuloasă şi foarte bun/ă la capitolul comunicare – sunt atribute care descriu stilul tau de muncă?
Daca răspunsul este DA, hotărât, atunci avem nevoie de tine pentru ceea ce în lumea bună se numeşte personal assistant. Adică de o persoană extrem de ordonată care să ştie să facă urmatoarele:
• să vorbească/scrie corect şi logic, în română şi engleză;
• management de întalniri (formale şi informale);
• coordonare de priorităţi;
• contabilitate primară;
• bune abilităţi de comunicare (upper management, reprezentanţi ai societăţii civile, administraţie centrală, ambasadori, etc.);
• să reflecte prin comportament şi atitudine valorile generale ale coaching-ului (respect profund, deschidere, maturitate);
Un mare avantaj este sa cunoști limba franceză sau germană. Dar bine: citit, scris, vorbit.
Care sunt principalele tale beneficii?
1. Expunerea la un mediu de afaceri ce îţi va permite să îţi dezvolţi aptitudinile, să acumulezi cunoştinţe şi să înţelegi mai bine diferite arii de business.
2. Vei avea parte de expunere şi provocări de business.
3. Ocazii excelente de networking.
4. Remuneraţie financiară stabilită în urma interviului.
5. Un loc de muncă relaxat, fară stress si nervi de pomană.
Ce trebuie să faci?
Trimite-mi un mail cu CV-ul împreună cu motivaţia ta în câteva rânduri, în corpul mailului, la adresa mihai.stanescu(at)coaching.ro şi vei fi contactat cât de curând.
Succes!
Precizare finală: în primele 3 luni, colaborarea va fi part-time. Dacă te întrebi cu cine vei lucra, răspunsul este AICI.
08:30 – 09:00 ● Registration
09:00 – 10:00 ● Local Chapter presentation and achievements; ICF Global update
10:00 – 11:30 ● Speaker No. 1: Andrea Lee, Founder and CEO of the WealthyThoughtLeader.com
The Future of Coaching: How Coaching is Adding Value and Generating Income in 2012 and Beyond
The lecture will focus on current technology, trends, and real case studies of successful coaching that is earning 6 figures and beyond, using multiple modalities. Appropriate for the solo coach practitioner as well as larger organizations outside of the coaching field, the presentation will open up a broad picture of possibilities, show the realities of what it takes to achieve this kind of success, and leave the audience with a tool to decide whether the new ways to make money with coaching are for them.
Andrea Lee has the legacy of Thomas Leonard, who founded CoachVille School of Coaching, International Coach Federation and International Association for Certified Coaches. Lee is an entrepreneurial futurist, coaching companies around the world to succeed in business through a new and personal leadership approach.
11:30 – 11:45 ● Coffee Break
11:45 – 13:15 ● Speaker No. 2: Alan Seale, PCC, CTPC, MSC
“Transformational Leadership Coaching Part I – Empowering Approaches for Uncertain Times”
Lecture will focus on skills and approaches that are critical for coaches and leaders during uncertain times – who we must be as coaches and important leadership qualities that are needed in today’s rapidly changing world.
Alan Seale is a Leadership and Transformation Coach, Founder and Director of the Center for Transformational Presence, and author of the books Create A World That Works, The Manifestation Wheel, The Power of Your Presence, Intuitive Living, and Soul Mission * Life Vision.
13:15 – 14:30 ● Lunch
14:30 – 16:30 ● Workshop Alan Seale
“The Future of Coaching: 8 Steps to Maximize the Internet and Create Coaching Income”
To take advantage of the new ways coaching can add value and income to businesses large and small, we must look to the Internet as a tool. Through the concepts of generosity and education, as well as new technologies such as live streaming video, we can open up new markets in places around the world. Essential to the conversation is the concept of thought leadership, or standing out in a crowded market. Once your bold positioning has been established, the next step is to create an automated, attractive, evergreen sample offering. We will have hands-on exercises for each of these pieces to allow attendees to leave the workshop with concrete takeaways they can implement.
14:30 – 16:30 ● Workshop Andrea Lee
“Transformational Leadership Coaching Part II: Tools and Skills for Uncertain Times” in detail
No one has ever been where we are now in the world. In today’s world, there is no guidebook or model to show us the way. We have to be able to engage the intuitive mind for guidance and direction as we create new pathways toward our future and a world that works. Therefore, the afternoon workshop will follow on from the morning lecture with specific coaching tools for engaging the intuitive mind in leadership coaching. Specifically, we will focus on three intelligences within us and on learning to listen to potential and let it show us the way forward.
16:30 – 16:45 ● Coffee Break
16:45 – 17:30 ● Closing
You have one week left to benefit the early bird price. Join now!
Click on the box below now to take your seat to the conference:
Daca vrei rezultate de business mult mai bune, cel mai scurt drum catre a le atinge este sa provoci si sa influentezi schimbari de comportamente in oamenii tai, in echipa/echipele tale. Simplu. Si la fel de valabil pentru orice companie.
De obicei, cand se cauta rezultate diferite fata de starea actuala de lucruri, incep sa apara expresii ca „dezvoltare organizationala„, „imbunatatirea coeziunii echipei” sau deja clasicul „schimbare de cultura„. Daca iti pui vreodata problema sa materializezi intentia din spatele acestor cuvinte mari, ajungi la concluzia ca rezultatele semnificativ mai bune se obtin numai prin schimbarea comportamentelot individuale, in echipa sau in intreaga organizatie.
Mai mult decat atat, comportamentele unui individ – fie el manager sau nu – sau ale unei echipe sunt un predictor foarte clar al performantelor si rezultatelor de business. In practica mea de coaching in Romania am avut de nenumarate ori ocazia sa observ cum o schimbare relativ mica a comportamentelor celor aflati la conducere a dus la schimbari majore in rezultate. Atunci cand se cauta rezultate mai bune, devine evidenta nevoia de a adopta si a exersa comportamentele care duc la rezultate noi si performante superioare. Mai ales pentru manageri, ei fiind modelele de comportament ale tuturor celorlalti.
Coaching-ul executiv, individual sau colectiv, este poate cea mai buna cale de a incepe procesul de schimbare a comportamentelor. De ce? Pentru ca este, de obicei, concentrat pe schimbarea comportamentelor liderilor. Iar liderii pot da un exemplu foarte puternic exersand comportamentele dezirabile, exemplu care depaseste cu mult sfera companiei pe care o conduc.
***
Deci, cine este pregatit pentru o schimbare de comportamente in perioada aceasta?
Cand vorbesc de inspiratie si de influenta, o fac in cel mai pozitiv sens cu putinta. In business, inspiratia venita de la conducatorii echipelor de management va lua intotdeauna in considerare nevoile si obiectivele tuturor celor implicati in efortul de a realiza performanta, influentandu-i intr-o maniera profund etica. Niciodata, in cei 10 ani de practica a coachingului in Romania, nu am antrenat sau acceptat o influenta de tipul „Eu sunt smecher si castig, tu esti fraier si pierzi„. De ce? Pentru ca nu este deloc sustenabila. Roata se intoarce. Intotdeauna.
***
Bun. Atunci care sunt elementele de baza, care sunt punctele cele mai evidente de care se folosesc toti oamenii care au o influenta semnificativa asupra semenilor? Mie mi se pare ca sunt doua si numai doua. Ambele se dezvolta imens prin coaching. Asadar:
Poate suna prea evident, dar din experienta mea de coach reiese fara doar si poate ca atunci cand abilitatea de a-i inspira pe ceilalti nu functioneaza, cauza blocajului vine cel mai probabil dintr-una dintre cele doua zone. Sau invers, un mic progres in cele doua zone genereaza o capacitate mult, mult mai mare de a-i inspira pe ceilalti.
Gandirea si atitudinea: adu-ti aminte de cineva care a avut o influenta masiva si pozitiva asupra ta. Adu-ti aminte cu claritate momentele in care te-au inspirat sa performezi, sa te dezvolti sau sa te transformi in ceea ce esti acum. Sigur acel om tinea la tine, se gandea cu drag la tine si iti dorea binele in cel mai direct mod.
Relatiile: inspiratia are mult mai multe sanse sa apara dupa un timp si un spatiu investit in a te conecta la nevoile si identitatea celorlalti. Cu cat ai mai mult „raport” cu ei, cu atat mai usor vei castiga „tractiune” si ii vei inspira mai usor.
In final, o invitatie: ia-ti un pic de timp si gandeste-te la cei pe care i-ai inspirat si la ceilalti, cei pe care vrei sa ii inspiri mai mult. In cazul celor din a doua categorie, verifica-ti atitudinea si modul in care te gandesti la ei, da-ti timp sa ii cunosti intr-adevar …si nu fii surprins atunci cand vei incepe sa vezi ca sunt inspirati de exemplul tau!