Etichetă: 2016

Aspectul tău face diferenţa?

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

Atunci când am început să dezvolt piaţa de coaching în România mi-am dat seama de importanța aspectului estetic. Oamenii încă mai judecă o carte după copertă, iar asta cred se vede cel mai bine în domeniul vânzărilor. Atunci când trebuie să te întâlneşti cu prospecţi ai la dispoziţie o perioadă scurtă de timp în care să îi convingi de muncă pe care o faci şi de capacitatea ta profesională.

Ideea Workshopului Prezență Executivă a apărut după o discuţie cu o bună prietenă care lucrează în domeniul vânzărilor şi care mi-a povestit o situaţie absolut ridicolă pentru scena afacerilor în 2016. Aceasta povestea stupefiată de prezenţa executivă a unuia dintre clienţii săi, care a venit la o şedinţă îmbrăcat mult prea “lejer“ pentru contextul întâlnirii. Situaţia în care a fost pusă a făcut-o să realizeze că îi place să regăsească ideea clasică de gentleman, de business man, care respectă munca pe care o face prin ţinuta şi prezenţa pe care o adoptă.

 sdsadasdasasdasd

“Îmi plac oamenii eleganţi şi gentlemanul clasic. Nu mă mai regăsesc de mult în mediul antreprenorial.”

Într-o situație de afaceri  siguranţă  apare şi se bazează pe mai mulți factori. Oamenii capătă încredere dacă observă la tine un simţ etic, o capacitate organizatorică şi  faptul că eşti sigur pe ceea ce prezinți. Aceste calităţi, care se găsesc adesea la agenţii de vânzări trebuie să fie reflectate şi prin aspectul pe care îl deţin.

Un studiu din 2010 realizat de cei de la Newsweek arată că 64% din managerii care fac angajări în domeniul vânzărilor, afirmă că aspectul estic reprezintă un factor esenţial în procesul de angajare. Şi aşa este şi normal. Credibilitatea firmei trebuie reflectată prin imaginea angajaţilor. Nu poţi să pretinzi calitatea serviciului sau produsului tău dacă imaginea ta nu proiectează acest lucru.

Pe data de 16 noiembrie ne întâlnim la Teatrul Elisabeta, la Workshop Prezența Executivă şi vorbim despre aceste elemente necesare în mediul de afaceri, dar şi despre cum poţi să proiectezi o imagine perfectă aflată în concordanţă cu poziţia ta profesională.

Cum depășesc liderii autentici dificultățile în comunicare?

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

Din experiența mea de coaching în România, observ tot mai des că marea problemă cu care se confruntă adesea oamenii de afaceri pleacă de la o tendință universală de a crede că sunt destul de buni la capitolul comunicare. În realitate lucrurile nu stau chiar așa, nici măcar în cazul în care comunicarea se face cu persoane apropiate.

Atunci când vorbim cu oameni pe care îi cunoaştem, avem tendința de a face presupuneri cu privire la ceea ce ei înțeleg. Acest lucru nu se întâmplă atunci când vorbim cu persoane străine. Maniera de a supraestima cât de bine comunicăm (și cât de bine suntem înțeleși) este atât de răspândită încât psihologii au chiar și un nume pentru ea: closeness-communication bias.

La fel cum am afirmat de nenumărate ori, atuul unui lider şi cheia oricărei reţete de succes este comunicarea. Liderul are nevoie, mai presus de toate, să inspire atât prin acțiunile sale cât și prin maniera în care reușește să transmită un mesaj. Majoritatea liderilor pot atinge acest prag prin înțelegerea celor cu care comunică și prin abilitatea de a vorbi direct cu nevoile lor într-un mod în care ei sunt gata să audă.

 Listen-and-communication-1024x654

“The single biggest problem in communication is the illusion that it has taken place.”

-George Bernard Shaw

Iată câteva strategii pe care le poți aplica atunci te confrunţi cu probleme de comunicare:

  1. Dezvoltă capacitatea de a te adresa unui grup ca și cum ai purta o conversație individuală (fie că vorbești în cadrul unei întâlniri cu o echipă mică sau o adunare la nivel de companie). Indiferent de contextul comunicării este necesar să realizezi un nivel de intimitate în abordare, pentru ca fiecare participant din camera să simtă că vorbești cu el. Pentru a realiza acest lucru trebuie să încerci să fii autentic emoțional și să emani aceleași sentimente, energie și atenție care s-ar regăsi într-o conversație unu-la-unu (spre deosebire de anxietatea care apare în cazul unui discurs în fața unei mulțimi).
  2. Ascultă pentru a putea comunica! Una dintre ispitele cele mai dezastruoase pentru un lider este tratarea comunicării asemenea unei străzi cu sens unic. Pentru a putea transmite un mesaj autentic care să aibă impactul dorit este necesar să îți asculți interlocutorul și să nu cauți să ai mereu ultimul cuvânt.
  3. Pentru un lider este important să poată realiza o legătură emoţională cu interlocutorii săi. Maya Angelou spunea „Oamenii vor uita ce ai zis și făcut, dar nu vor uita niciodată cum i-ai făcut să se simtă.”  Tratează lucrurile cu transparență şi simplitate. Fii uman. Arată-le celor din jur ceea ce te inspiră și ce te face să continui. Acest lucru te va ajuta să te apropii şi să stabileşti o legătură mai bună cu interlocutorii tai.

Aceste sugestii pot părea neimportante dar reprezintă detaliile care modifică întregul scenariu de comunicare. Tendința de le ignora este mare și în numeroase cazuri este punctul de debut al eșecului.

Workshop-ul Prezența Executivă exploatează și tratează în detaliu aceste probleme precum și manierele în care se pot depăși. Comunicarea rămâne atuul cheie al unui lider de succes. Acest eveniment va aborda atât subiecte din aria tematică a comunicării, cât şi din cea a comportamentului şi imaginii profesionale.

La finalul zilei de 16 noiembrie toţi participanţii vor putea să afirme că au consolidat fundația dezvoltării lor profesionale.  Eşti invitat!

Ai angajați sau lucrători?

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

În mai toată experiența mea de coaching în România, am lucrat cu oameni foarte angajați în ceea ce au de făcut la muncă. Rareori am întâlnit câte unul care doar muncea să îndeplinească sarcinile stabilite de șefii lui. Cu toate astea, există și astfel de oameni care doar bifează activități. Si pe acestia îi numesc, fără doar și poate,  lucrători. Pentru mine, un angajat este cineva care duce ideea de muncă mai departe, care vede potențialul în el și în ceilalți și încearcă prin toate mijloacele posibile să îl maximizeze.  Și aici intervine tema acestui articol, și anume angajamentul.

Angajamentul este definit de obicei ca un contract prin care cineva își pune serviciile la dispoziția altei persoane sau organizații. De fapt, angajamentul este mult mai mult decât atât. Eu îl ilustrez cel mai bine atunci când descriu pe cineva apropiat mie: ochi curioși, permanent atent, cu o energie greu de imaginat, mereu pregătit pentru noi provocări, pune întrebări și cere, adesea caută singur răspunsurile. Vrea mereu să fie cu un pas înaintea celorlalți, să găsească el soluția, sau chiar problema!  Știe că cel mai important este să faci lucrurile cu pasiune și să iei din fiecare situație ceea ce ai nevoie să crești, să înțelegi, să te dezvolți.  Și un astfel de om poate doar să câștige, și odată cu el și organizația să înainteze.

puzzle

Și acum că tot am ajuns din nou să discutăm despre organizații, ce beneficii le poate aduce acest tip de angajat?

Imaginează-ți o echipă formată din oameni ca cel descris mai sus – e clar acum că asta este cea mai bună abordare către  performanță, productivitate și rezultatele, iar de absenteismul și fluctuația de personal nici nu are rost să discutăm.

Mai mult decât atât, angajamentul este măsurat științific si oferă insight-uri valoroase pentru activitatea din organizații, și prin asta ajută la înțelegerea în profunzime a ceea ce merge bine, ce poate fi îmbunătățit sau chiar înlocuit.

De când practic coaching in România, am remarcat că angajamentul este ingredientul secret al echipelor – încă de la formarea lor, coeziunea și atingerea rezultatelor, implicit și a performanței.

Astfel, pot să afirm că angajamentul nu vine la pachet cu angajarea, ci se construiește în cadrul organizației prin cooperare, încredere reciprocă și… restul detaliilor le vei afla la Romanian Executive Summit 2016.

Te invit pe data de 6 octombrie să discutăm în amănunt despre angajamentul in fața contextului meu, al echipei și al organizației.

Intră aici: http://www.executivesummit.ro/ro/ și grăbește-te să îți rezervi locul la eveniment.

Performanța trece prin stomac (P)

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

Atunci când vorbim despre mediul de business din România nu trebuie să pierdem din vedere combustibilul acestuia, și anume oamenii săi. Fiecare cu titulaturi care mai de care mai lungi și sofisticate, consideră, într-o măsură mai mică sau mai mare că succesul – rareori eșecul le este datorat în mod individual, în totalitate. Din experiența mea de coaching în România am remarcat că aceștia pierd din vedere, în mod voit sau nu, contribuția și efortul colectiv care au condus la rezultatele obținute.

După cum am mai spus, nimeni nu evoluează singur. Nici personal, nici la job. Când ne referim la locul de muncă și la parcursul nostru profesional, cel mai potrivit mediu de dezvoltare este echipa din care faci parte și oamenii cu care interacționezi regulat și care te cunosc. În coaching este foarte importantă gandirea sistemică, care constă în înțelegerea unui sistem prin examinarea legăturilor și interacțiunilor dintre comportamentele care îl alcătuiesc în ansamblu, deci, implicit, dezvoltarea individuală se leagă direct și profund de dezvoltarea întregului mediu de care aparții.

În practica mea de coaching în România am întâlnit mulți manageri care caută soluții complexe pentru creșterea coeziunii de grup și pentru facilitarea echipelor din cadrul organizațiilor în care activează. Nevoia de unitate a echipelor este într-adevăr una reală, dar să începem cu lucrurile mici … precum prâzul.

Motivele pentru care mâncatul pe tastatură are un impact negativ asupra angajaților sunt bine cunoscute. Ce ar fi dacă am privi acest moment al zilei din perspectiva beneficiilor pe care mâncatul prânzului împreună cu colegii le are asupra echipelor?

Să privim simplu: nevoia de hrană este una fundamentală, fără de care nu ne putem desfășura activitățile de zi cu zi, ce să mai vorbim despre sarcini complexe care necesită atenție și organizare. Putem spune astfel că performanța trece prin stomac, în drumul ei de la idee la rezultat.

De asemenea, prânzul cu colegii este un act de legare al relațiilor dintre aceștia, un moment de relaxare si de diminuare a anxietăților cauzate de stresul de la locul de muncă. Nu vei găsi adversitate într-un mediu unde oamenii sunt legați unii de ceilalți prin ceva mai mult decât relații profesionale.

Astfel, ca angajator, poți avea grijă de nevoile angajaților tăi într-un mod eficient, cu beneficii mutuale, prin oferirea de tichete de masă. Această formă de recompensare creează un tip de motivație extrinsecă angajaților și le oferă sentimentul de recunoaștere prin intermediul unei adăugiri la salariu, iar angajatorii beneficiază de diverse scutiri sau reduceri de impozite.

UP România este o companie cu și despre oameni care oferă clienților lor diverse unelte pentru recompensarea și recunoașterea angajaților precum: tichete pe suport de hârtie și carduri de masă Chèque Déjeuner, tichete cadou Cadhoc, vouchere de vacanță Chèque Vacances, tichete sociale Chèque de Services, tichete sociale pentru grădiniță și tichete de creșă Chèque Bébé.

Dacă decizi că acest instrument poate funcționa și în compania ta apelează cu încredere la compania UP România, însă să nu pierzi din vedere și celelalte modalități de a le transmite angajaților tăi apreciere și recunoaștere pentru că aduc un plus de valoare prin munca lor.

Cum facem transformare organizațională (2)

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

În postarea anterioara am definit o bază a modului de gândire care aduce rezultate într-o transformare organizațională, pentru orice ființă umană interesată într-adevăr de acest lucru. Condiția de autenticitate este necesară în cel mai înalt grad, altfel orice proiect de dezvoltare organizațională riscă să pice, definitiv, în sintagma bine-cunoscută „schimbare de dragul schimbării”.

Dar să revenim. În rândurile care urmează voi ilustra câteva riscuri de eșec sistemic. De ce? Pentru că multe dintre proiectele de transformare pe care le găsesc în derulare prin companiile cu care lucrez sunt, la o analiză făcută „la rece„, lipsite de strălucirea evidentă a succesului. Așadar, riscul de eșec sistemic este un subiect de o extraordinară importanță.

lets

Așadar: o organizație, ca entitate, poate suferi șocuri sistemice. Acest lucru se întâmplă în mai toate situațiile în care există o defecțiune între elementele și/sau în interiorul elementelor din sistem care ar trebui să conlucreze pentru succesul de ansamblu al întregii organizații.

  • Factorii determinanți ai eșecului sistemic pot include obiective confuze, slaba ințelegere la nivel de sistem, construcția defectuoasă, stimulente individuale care încurajează primordialitatea obiectivelor subordonate (mai degrabă decât a celor super-ordonate), feedback neadecvat, slabă cooperare, lipsa de responsabilitate etc.

Ilustrare: În majoritatea angajamentelor de coaching referitoare la echipele de conducere a companiilor mari și foarte mari, fraza cu care ma întâlnesc cel mai des la început este „ședința lunară de management are doar scop informativ„. Traducerea este relativ simplă: obiectivele membrilor de board sunt, în mare majoritate, încurcate cu obiectivele acelorași oameni (bine intenționați, în mai toate cazurile) care țin de buna gestionare a unei singure divizii sau a unui singur departament. Prin coaching, transformarea devine evidentă: echipa de conducere devine, pas cu pas, cel mai puternic „creier” al întregii organizații, resursa care asigură coerența și aliniere la toate obiectivele companiei.

  • Eșecul sistemic poate coexista alături de succesul funcțional. La nivelul companiei poate exista un leadership de grup care are succes vizibil în relațiile umane, dar care nu dă rezultatele așteptate, nefiind suficient de integrat cu celelalte componente și relații din sistem. Iar acest fenomen apare, de obicei, datorită unor deficiențe de proiectare a sistemelor, de management sau (bineînțeles!) de înțelegere sistemică.

Ilustrare: O altă frază pe care o întâlnesc foarte des în practica mea de coaching în Romania este „suntem ca o familie; ne înțelegem înainte să deschidem gura, ne susținem reciproc și ne respectăm foarte mult!„. Executivii au trecut prin nenumărate programe de dezvoltare a relațiilor dintre ei, au ințeles că factorul uman este cheia reușitei în business etc. Însă au mari dificultăți în a-și asuma realizarea unor obiective financiare sau de vânzări. Poate părea paradoxal, însă aceste tipuri de probleme se pot re-orienta prin coaching cu echipa de management. Numai că coachingul își schimbă focusul, concentrând atenția și mințile seniorilor înspre o noua abilitate: influențarea întregului context, din companie și din afara ei. De cele mai multe ori, ceea ce găsim în companie este oarecum asemanător cu relațiile pe care le are compania cu piața.

  • Un sistem ca întreg poate să își atingă obictivele numai prin manageri colaborativi care sunt integrați în sub-sisteme (cel puțin) funcționale. Întregul sistem poate eșua dacă eșuează leadership-ul la nivelul întregului sistem, lucru de care sunt responsabili în primul rând managerii seniori. Iar un asemenea eșec poate fi etichetat ca un eșec sistemic de leadership.

Ilustrare: Revin cu metafora echipei de conducere ca creierul organizației. De obicei, orice funcționare defectuoasă a acestui creier se vede în diferența dintre cifrele propuse și cele obținute. Cel mai comun fenomen este unul clasic: echipa de management este blocată în lupte de putere, nereușind să obțină gradul necesar de claritate și încredere a relațiilor dintre membri. Adaugă la asta senzația de „turn de fildes” și vei avea, în scurt timp, premisele unui eșec de leadership.

  • În cazul unui eșec sistemic, managerii care operează la nivel de sub-sistem pot fi lipsiți de responsabilitatea (sau de vina) eșecului. Ei pot argumenta (în mod corect) că întregul sistem a fost cel care nu a funcționat. Ei pot pretinde că alte sisteme, ce interferează cu munca lor, i-au tras în jos. Cu toate acestea, responsabilitatea implementării unui model de succes și a bunei funcționări a “întregulul sistem” aparține complet echipei de management a organizației.

Ilustrare: În cateva dintre angajamentele de coaching în corporații, încep ăa lucrez cu executivii seniori aflați imediat sub echipa de management. Aparent, motivul este cel livrat de CEO sau HR VP: „Zeii” au programe de dezvoltare la nivel de grup, în academii interne greu accesibile, pe bugete enorme. Numai că acest obicei nu exclude practica „de acasă”. Sau adaptarea informațiilor și practicilor obținute din „Olimp” la concretul situațiilor întâlnite în piața din CEE/România. Greul adaptării îl duc, firesc, chiar oamenii cu care încep să lucrez, subordonații direcți ai membrilor din board. De multe ori, ei au un fel de rezistență pasivă la ceea ce pare o gândire inovativă, datorită incoerenței în aplicare a inovației la nivelul întregii companii.

  • Ceea ce crează multe probleme executivilor din companii este ințelegerea și anticiparea modului în care funcționează întregul sistem și a modurilor în care acesta se poate remodela sub presiune. Pentru a evita reproșurile acestei grele provocări, ei caută refugiu în expresia lipsită de orice sens “lecțiile au fost/vor fi învățate”. În același fel, managerii seniori încearcă să distragă atenția stakeholder-ilor și să îi reasigure de competența lor prin referirea la un singur exemplu ce nu a funcționat (ex: un vâzător necinstit), în spatele căruia, de obicei, se ascunde un eșec sistemic.

Ilustrare: Am descris în acest punct un fenomen pe care îl întâlnesc des în coachingul din organizații. Îi zic „hai să tragem cu tunul în vrăbii„. Cu alte cuvinte, executivii seniori evită să se confrunte cu eșecul sistemic. Iar evitarea are același model: supra-analiza unor detalii negative, de altfel insignifiante, urmată de o serie de decizii reactive la aceleași detalii. Bineînțeles, adevărata situație sistemică este pusă bine, sub pres. De unde, mai devreme sau mai târziu, va ieși în toată splendoarea ei. Iar atunci când iese, schema se repetă.

  • Provocarea leadership-ului este accentuată de conștientizarea faptului că pentru fiecare angajat (care intenționează să fie rațional și se presupune că este așa) există un sistem în umbră. Sistemul din umbră este acela unde se află totalitatea problemelor non-raționale. Ex: politică, încredere, speranțe, ambiții, lăcomie, favoruri, lupte pentru putere, etc.

Ilustrare: Ori de câte ori am ocazia, încerc să transmit acest adevăr simplu: omul nu este, prin definiție, o ființă rațională. Nici omul de afaceri nu este, fiind el tot om! Aparența de raționalitate este întreținută în companii mai degrabă prin definirea de procese și proceduri, standarde și reguli, decât prin cultivarea unei gândiri critice corecte din punctul de vedere al sistemului ca întreg. Iar cea mai dureroasă implicație este aceea că, de cele mai multe ori, echipa de management a companiei se rezuma doar la administrarea unui status-quo în care se imbaiază, liniștit, marea majoritate a companiilor din Romania.

Iar acest status-quo este, în principal, cel mai mare adversar al creșterii continue. Nu a organizațiilor, ci a oamenilor care le conduc!

Coaching pentru noi lideri: 7 abilitati cheie

Mihai Stănescu 1 Comentariu

Majoritatea managerilor si a echipelor cu care lucrez si-au dovedit, de-a lungul anilor, capacitatile de lideri. Au condus, la randul lor, echipe si organizatii, ba chiar, in anumite momente dificile ale segmentelor de piata in care functioneaza, au reusit sa „ia steagul in mana” si sa manifeste o capacitate superioara in viziune, angajament si creativitate.

Insa nu despre acesti oameni – realmente extraordinari, dupa mine! – scriu acum, in aceste randuri. Mai degraba, ma adresez celor „mai tineri„, mai „necopti” intr-ale abilitatilor de conducere. Managerilor care sunt pe punctul de a-si asuma (sau a accepta) un rol de lider. Tie, celui/celei care tocmai ti s-au deschis „portile imparatiei” si ai sentimentul ca esti aproape de a capata acces direct in …Olimp!

footstep-sand

Acesta este probabil unul dintre cei mai mari pasi pe care ii vei face in cariera. Iar pentru acest pas ai, in mod evident, nevoie de o completare a garderobei profesionale de abilitati. Ei bine, despre aceste abilitati voi scrie.

Deci ce abilitati esentiale ar trebui sa posede cei care aspira la o pozitie de lider?

 

Abilitatea 1: Competente diversificate in zona de business

In aproape doua decade de coaching in Romania, am observat ca majoritatea liderilor au, in general, o anumita zona de abilitati mai bune. Dar daca acest lucru potrivit responsabilitatilor legate de o arie functionala, ca lider de organizatie ai nevoie sa dezvolti o gama larga de competente de business in arii precum marketing, vanzari, productie, logistica si tehnologie.

 

Abilitatea 2: Comunicarea

Majoritatea liderilor au mare, foarte mare nevoie sa comunice bine in scris si verbal, adica sa aiba indemanarea sa transmita mesajul clar si concis din varful organizatiei catre baza sa. Mai mult decat atat, sa creeze o relatie de comunicare cu toata organizatia. Cei mai buni lideri au un grad extrem de mare de accesibilitate, practic vorbesc cu oricine are nevoie de ei, cam oricand.

 

Abilitatea 3: Curajul

Curajul este vazut mai degraba ca o calitate, dar poate fi pozitionat ca si o abilitate care se poate dezvolta. De ce curaj? Pai… a conduce este deseori o experienta a singuratatii. Oamenii se astepta sa pui constant presiune, presiunea necesara in obtinerea de rezultate. In acelasi timp, tot oamenii simt nevoia sa se apere de presiunea aceasta constanta, pentru a-si pastra integritatea emotionala intacta. Daca accepti acesti doi poli de influenta, devine evident ca este foarte usor sa pierzi increderea (oamenilor) sau, invers, sa eviti lucrurile dificile. Daca vrei sa conduci, ai nevoie sa ajungi sa fii curajos.

 

Abilitatea 4: Robustetea

Toata lumea are un punct de vedere in orice, chiar daca sunt experti sau nu. Oamenii vor incerca indelung sa aplice presiune asupra ta. Este tentant sa incerci sa multumesti pe toata lumea. Cu toate acestea, cei mai buni lideri stiu ca trebuie sa fie robusti si sa stea neclintiti in fata lucrurilor in care cred, chiar si atunci cand ele nu multumesc pt toata lumea. Facand de atata timp coaching in Romania, admir inca oamenii care, odata asumati interior ca lideri, nu se misca in calea adversitatilor. Sau a „ordinelor venite de foarte sus„.

 

Abilitatea 5: Construirea echipei

Poti obtine foarte multe lucrand pe cont propriu. Sefii te recunosc ca fiind bun, inteligent, dornic de rezultate superioare. Cu toate acestea, stii foarte bine ca nimeni nu a reusit singur. Intentionez sa plusez un pic: nici un campion nu a ajuns campion fara o echipa extraordinara in spate. Asadar, fara alte comentarii de prisos, este vital pentru tine sa inveti cum sa selectezi si apoi sa obti o echipa de oameni cu care sa lucrezi impreuna spre atingerea succesului.

 

Abilitatea 6: Supervizarea rezultatelor

Cel mai simplu mod de a conduce echipe si organizatii este sa orientezi totul (procese, resurse, relatii, structura etc.) in jurul unor rezultate foarte usor de inteles si acceptat de toti. Iar cel mai simplu mod de a ajunge la aceste rezultate va fi sa implementezi o serie nesfarsita de ajustari, acceptand faptul ca orice lucru viu are nevoie de o continua raportare la realitatea inconjuratoare. Acestui lucru constant, zilnic, ii spun supervizare.

 

Abilitatea 7 : Gandirea in perspectiva

Liderii din organizatii nu isi pot permite sa stea si sa se odihneasca pe recunoasteri si premii. Ca lider, ai nevoie sa te asiguri ca ai grija de ceea ce se intampla acum si aici si de ceea ce urmeaza sa se intample in viitorul apropiat si mediu. Intr-o lume a businessurilor accelerate la maxim, unde tendinta este de concentrare pe termen scurt, asta poate fi o reala imbunatatire a modului in care conduci.

Inchei aici, cu un avertisment: a fi intr-o pozitie de leader este un act foarte diferit de ceea ce inseamna a fi intr-un rol de management.

Succes!