Etichetă: antreprenori in Romania

Cum facem transformare organizațională (1)

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

Observ – cu suficientă stupoare! – că apar parcă peste noapte tot felul de modele și scheme de îmbunătățire a activității de business. Unele cu „ceferticat„, altele bazate pe o expertiză „obiectivă” și de-a dreptul milenară a câte unui ex-manager de la câte o mare companie multinațională. Și m-am gândit să îi ajut pe acești oameni, cu câteva mostre fundamentale de gândire corectă, normală la cap, în această privință. De ce? Poate și pentru că realmente am devenit sătul să aud de la cei cu care lucrez că au cumpărat tot felul de bazaconii, pe bani grei, cu singurul rezultat palpabil că și-au pierdut definitiv încrederea în „ceea ce poate aduce coaching-ul„.

Deci, dacă vrei cumva să faci un pas înainte cu tot cu organizația pe care o consiliezi, antrenezi, sfătuiești, conduci etc. te invit să îți arunci măcar ochii pe urmatoarele rânduri. Să încep de la bază:

  • Gândirea sistemică constă în înțelegerea unui sistem prin examinarea legăturilor și interactiunilor dintre comportamentele care alcătuiesc acel sistem în ansamblul lui.

Ilustrare: În majoritatea organizațiilor cu care lucrez, gândirea sistemică este pseudo-absentă. Mai totdeauna, sunt chemat să îmbunătățesc, să dezvolt sau să transform comportamentele și relațiile de comunicare și decizie ale unei echipe sau ale unui director. Si toată lumea speră că, odata ce se întâmplă ce am agreat prin contractul de coaching, lucrurile să meargă mai bine în acea echipa sau cu acel director. De cele mai multe ori, însă, după o transformare punctuală prin coaching, apar „ca prin minune” situații „noi„, din zone ale sistemului organizational neluate în seamă.

  • Sistemul perceput ca un întreg este un mod de a percepe organizația în relație cu mediul din care face parte. Acest mod de a vedea lucrurile oferă un mijloc rapid de înțelegere și ne arată organizația ca un complex de sisteme umane și non-umane interconectate. Iar acestea au nevoie să funcționeze împreună, pentru a aduce succesul întregului sistem.

Ilustrare: Este complet inutil să faci o analiză a obstacolelor, piedicilor, interferențelor care te împiedică să faci performanța. În cel mai bun caz, poți chestiona 3-4 oameni de încredere din organizație pe acest subiect. La fel de inutil este să îți pui speranța într-un anumit departament, într-o anumită divizie a companiei pe care o conduci. În cel mai bun caz, dacă reușești să depășești un nivel de performanță bun, oamenii tăi vor munci pentru a acoperi disfuncționalitățile din alte zone ale organizației. Așa pățesc 90% din …foștii „campioni în business”. Limitele întregului sistem ar trebui alese și definite la un nivel adecvat scopului specific în cauză. Ex: sistemul de invățământ sau un sistem școlar complet.

solar-system

 

  • Poți privi un sistem ca având limite externe bine delimitate (sistem închis) sau ca având legaturi diverse cu mediul în care funcționează (sistem deschis). Orice organizație este, bineînțeles, un sistem deschis. Acestă perspectivă este de bun simț și realistă. 

Ilustrare: Aproximativ jumătate din organizațiile mari și foarte mari cu care am lucrat în 15 ani de coaching în România au o percepție despre sine că sunt sisteme închise. Implicit, e nevoie de foarte mult efort să perceapă schimbările din mediul în care își desfășoară activitatea. Mai mult decât atât, nevoia de siguranță a liderilor își spune, de obicei, cuvântul: adaptarea la condițiile de schimbare accelerată a piețelor se întâmplă, în aceste cazuri, din ce în ce mai rar/greu. De aceea, înainte de orice intervenție organizațională, stau de vorba cu oamenii-cheie despre lucruri care sunt foarte departe de posibilele lor obiective de coaching.

  • Limitele unui sistem privit ca întreg pot fi alese, definite, stabilite la un nivel perfect potrivit cu scopul funcționării sistemului.

Ilustrare: În fiecare contract de coaching, cu fiecare echipă, avem înainte de a începe o discuție deschisă despre care este cel mai bun mod de a conlucra. Așadar, putem lucra săptămânal, lunar, trimestrial sau anual. Cateva ore sau cateva zile în șir. Cu o agendă bine structurată de la început sau explorativ, cu agenda goală și gata să fie umplută. Această capacitate de adaptare este, pentru toti managerii cu care lucrez, marca înțelegerii intime a construcției unui sistem transformativ.

  • În același fel, putem alege și defini sisteme care conlucrează de pe poziții non-ierarhice. Nu este neapărata nevoie de o ierarhie bine stabilită ca subsistemele să funcționeze coerent împreună. De exemplu: sistemul financiar, sistemul de luare a deciziilor, sistemul de responsabilitate.

Ilustrare: Una dintre cele mai mari greșeli repetitive ale companiilor, reflectată în modul de gândire a liderilor acestora, este gândirea pe baza ierarhiei. De obicei, echipele care conțin mult potențial sunt realmente „sugrumate” de o nevoie de control care ascunde sub ea o dorință majoră de putere. Când se poate, o adresez imediat. Când nu, găsim soluții de „influență pozitivă” a celor care au această nevoie de putere. De obicei, sunt ori oameni ne-etici, ori niște copii mari.

***

Fac o pauza și revin!

Coaching-ul echipei de management

Mihai Stănescu 1 Comentariu

Ce se intampla cu echipele de management?

Echipa de management este, din mai toate punctele de vedere, cel mai important grup din orice organizatie. Ei au cea mai mare putere de a influenta mersul lucrurilor. Deciziile lor au reverberatii nu numai pentru orice alt membru din organizatie, ci si pentru viitorul intregii companii. Foarte multi dintre voi isi doresc cu putere sa ajunga la acest nivel. Multi dintre voi sunt deja acolo si au realizat ca, de cele mai multe ori, echipa de management are prea putine resurse si abilitati pentru a-si atinge obiectivele.

Membrii echipei de conducere sunt alesi, de obicei, din cauza responsabilitatilor lor functionale. In plus, mai exista un criteriu care, indiferent cat de emotional suna, atarna greu in balanta extinderii echipei de management: „pe X nu trebuie sa il lasam pe dinafara, e …important!„. Implicit, majoritatea echipelor nu se simt suficient de sigure cat sa isi asume pana la capat design-ul si viitorul companiei. De cele mai multe ori, echipele de management sunt de fapt grupuri de manageri seniori, fiecare cu responsabilitati departamentale si fara nici o idee de a lucra impreuna, altfel decat in interactiuni si dezbateri individuale.

Poate te voi surprinde cu informatia urmatoare: folosirea echipelor de conducere in varful organizatiilor este un fenomen relativ nou. Modul in care leadership-ul structural si functional este organizat in companii este rezultatul unor modele culturale foarte puternice. Hegemonia modelelor de business din Occident (si din USA) a modelat definitiv aparitia si functionarea echipei de management din varfurile organizatiilor. Insa altceva este foarte important, in acest contezt: in ultimele decade, folosirea echipei de management a devenit din ce in ce mai importanta din cauza cresterii complexitatii si diversitatii problemelor, atat in piata specifica (care a devenit globala!), cat si in interiorul companiei (care a fost nevoita sa se adapteze la modele globale de business!).

Citește mai mult

Studiu: Antreprenorii despre antreprenoriat

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

Daca pe parcursul postarilor trecute, analizam nivelul ierarhic cel mai de sus dintr-o companie, de aceasta data iti spun de un alt studiu recent al celor de la EY Romania ce isi propune sa masoare perceptiile antreprenorilor din Romania in privinta a cinci factori fundamentali pentru dezvoltarea antreprenoriatului:

  • accesul la finantare,
  • reglementarea si impozitare,
  • cultura antreprenoriala,
  • educatia si sprijinul coordonat pentru sustinerea antreprenoriatului.

Studiul reprezinta vocea a 106 antrepenori romani (cu companii in diverse stadii de dezvoltare, de la start-up-uri la companii mature) plus 10 interviuri directe realizate cu oameni de afaceri de succes, desfasurate in perioada 7 noiembrie 2013 – 16 ianuarie 2014.

I. Cultura antreprenoriala, educatia si sprijinul coordonat pentru sustinerea antreprenoriatului

In Romania, antreprenoriatul e un concept tanar:

  • 59% dintre antreprenorii respondenti considera ca mentalitatile si valorile romanesti nu sustin antreprenoriatul,
  • 35% considera ca mentalitatea in privinta antreprenoriatului s-a imbunatatit in ultimul an in Romania, fata de 26% care cred ca aceasta s-a inrautatit.

Insa ceea ce ii sperie cel mai mult pe antreprenori este frica de esec:

  • 14% dintre respondenti cred ca societatea romaneasca tolereaza esecul in afaceri,
  • 81% considera ca acesta va reprezenta o bariera pentru viitoarele proiecte de afaceri.

In aceasta privinta, ecomandarea mea puternica este sa incerci Antreprenor 2.1.

Un alt element relevant al studiului EY il reprezinta faptul ca 58% dintre antreprenori considera ca educatia antreprenoriala s-a imbunatatit in ultimul an. De retinut este ca educatia antreprenoriala este diferita de educatia traditionala prin simplul fapt ca prima sadeste aspiratii si aptitudini unice care nu se pot dezvolta decat prin contactul cu povestile antreprenoriale de succes si cu antreprenorii care au reusit. Asadar, 56% dintre antreprenori considera ca programele specifice de educatie antreprenoriala si scolile de business sunt cele mai importante forme de educatie, iar 18% – promovarea povestilor de succes si a programelor de mentorat. Masura cu cele mai putine raspunsuri tine de eforturile statului pentru educarea antreprenorilor cu doar 8% dintre respondenti. 80% dintre antreprenori intrebati au raspuns ca ofera sfaturi si mentoreaza alti antreprenori, intr-un cadrul formal sau informal, iar 60% dintre antreprenori si-au format abilitatile si competentele in mediul corporativ.

 II. Accesul la finantare, reglementarea si impozitarea

Care este cel mai important obstacol pentru antrepenori in inceperea si dezolvatarea unei afaceri in Romania? Incertitudinea fiscala, nivelul fiscalizarii si birocratia au un punctaj cumulat de 43%. Ce solutii ar vrea antrepenorii pentru aceste lucruri? Simplu, stabilitatea sistemului fiscal si de reglementare (94%) si simplificarea legilor si normelor in domeniu (91%). De asemenea, printre antrepenori este resimitita nevoia de comunicare directa cu statul prin care acestia sa isi exprime problemele si preocuparile, precum si nevoia de a fi consultati atunci cand se emit reglementari cu impact asupra mediul de afaceri.

Antreprenorii respondenti intentioneaza sa foloseasca in urmatorii 3 ani sau au folosit urmatoarele initiative: intalniri si workshop-uri (48%), cluburi ale antrepenorilor si asociatii (45%), programme de training dedicate unor industrii (41%) si programe de mentorat (25%).

Salut cu incredere aceasta orientare generala si revin in invitatia mea sa parcurgi Antreprenor 2.1

88% dintre antreprenori spun ca accesul la finantare este dificil sau foarte dificil. 48% dintre antreprenorii respondenti considera ca accesul la finantare s-a deteriorat in ultimul an in Romania, in ciuda faptului ca finantarea este indicata ca fiind cel mai de impact factor asupra mediului antreprenorial. Cele trei instrumente de finantare care ar ajuta antreprenorii sunt: creditul bancar (20%), investitiile de tip venture capital (10%), business angels si private equity. Un potential ajutor ar putea fi reprezentat si de crowfunding si ajutoare de stat. In ceea ce priveste ariile de actiune ale guvernului, antreprenorii romani considera ca facilitatile fiscale pentru investitiile in companii mici (16%), sistemele de reglementare simplificate si mai eficiente a afacerilor (13%) si garantiile pentru credite (13%) ar avea cel mai mare impact asupra cresterii accesului la finantare.

***

Fie ca iti place sau nu:

  • Femeile au o viziune mai optimista asupra pespectivelor economice decat barbatii si isi platesc creditele cu o mai mare probabilitate decat barbatii, dar totusi acestea devind antreprenori in mai mica masura decat barbatii
  • Masura fiscala care a avut cel mai mare impact pozitiv asupra antreprenorilor romani a fost cota unica de impozitare de 16% introdusa in 2005
  • In Romania, Polonia si Lituania, educatia antreprenoriala este un subiect separat, predat timp de un an scolar, o ora pe saptamana, in clasa a X-a de liceu. In Romania, materia a devenit obligatorie din anul 2010
  • Statisticile arata ca este mult mai probabil ca antreprenorii sa aiba succes la a doua tentativa si nu la prima – de aceea este importanta promovarea punctului de vedere prin care esecul sa fie vazut ca o oportunitate de invatare
  • In Romania, conform OECD, IMM-urile contribuie cu 66% din totalul numarului de angajati din companiile private

Cred ca merita mentionata aici nvestitia de 28 milioane EUR a lui Ion Sturza, fost premier al Moldovei, pentru a ridica un Silicon Valley la Cluj-Npoca.

Inchei aici, dorindu-ti mult succes in 2014. Si …nu uita de Antreprenor 2.1!