Etichetă: Coaching

Lipsa spațiului de exprimare – semnalul de alarmă al „Gravitas-ului”

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

Despre gravitas v-am mai povestit cu ocazia Workshop-ului de Prezență Executivă. Reluând, această caracteristică iese la suprafață atunci când vorbim despre modul în care oamenii se poartă pe sine, cum acționează în diverse situații și contexte sociale. Gravitas, așa cum este definit de ”The Center for Talent Innovation” are 6 componente mari:

  • Încredere
  • Putere de decizie
  • Integritate și veridicitate
  • Inteligența emoțională
  • Reputație
  • Viziune

Una din situațiile în care m-am confruntat cu o situație neașteptată a fost la începutul unui program de dezvoltare de Leadership. M-am întâlnit cu CEO-ul pe România al companiei client, care era implicat direct în program. În fața echipei sale era un fel de Dumnezeu: nici musca nu se auzea! Feedback-ul de la echipă se dădea la sfârșitul întâlnirii, individual, pe rând, în câteva minute. Tot el încheia orice ședință printr-un discurs lung și moralizator.

În schimb, în întâlnirile individuale, CEO-ul era extrem de afabil, asculta, punea întrebări, zâmbea etc.

Și nu înțelegeam cum un om se poate schimba la 180 de grade atât de brusc.

Misterul s-a lămurit când am vorbit cu șeful lui direct: acel om suferea îngrozitor de una dintre „bolile” gravitas-ului: era extrem de egocentric și practic nu lasă loc nimănui de a se exprima. Nici măcar mie.

În plus, avea o ironie extrem de agresivă (pasiv).

Implicit, prima parte a programului de coaching a fost orientata in a găsi și practica cel mai bun model de Leadership (viu) din organizație. Care era șeful șefului CEO-ului. Odată modelul schimbat la nivel de comportament, am trecut la a găsi cel mai bun mod de a lucra cu propria echipă.

Mai mult decât atât, toate elementele gravitas-ului necesită timp și efort pentru a fi construite. Prezența Executivă poate fi construită cu perseverență și vă garantez că vă va aduce beneficii în toate interacțiunile pe care le veți avea, fie de natură personală sau profesională.

Din aceste motive vă invit la Workshop Prezență Executivă de pe 10 Octombrie.

 

 

Cum își gestioneză oamenii de afaceri timpul eficient?

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

Una dintre cele mai des întâlnite probleme ale oamenilor de afaceri este gestionarea timpului. Această situație care îi face să îşi dorească ca ziua să aibă mai mult de 24 de ore. Mai bine de 70% din clienţii mei vin cu această problemă. Avem nenumărate ședințe de coaching individual gestionând şi eficientizând acest proces.

La sfârşit se atinge acel echilibru între viaţa profesională şi personală. Ba mai mult, clienţii mei apucă să se odihnească sau să îşi ia concediu.

Cum reuşim asta prin coaching?

Totul începe prin comunicare. Îi ajut pe clienţii mei să spună ”NU” şi să înveţe să ceară ajutorul. Atât de simplu. Din dorinţa de a face cât mai mult, mai bine şi mai repede, aceştia se angajează să care un bolovan după modelul lui Sisif. Prin asumarea faptului că nu sunt capabil fizic să facă totul, aceştia înţeleg, că adevărată performanţă a liderului este să își gestioneze oamenii şi timpul personal.

Secretul lucrurilor făcute la timp

O altă problemă pe care încerc să o remediez prin coaching este anxietatea provocată de deadline. Este dificil la început să crezi că poţi să treci este această presiune. Dar cu ajutorul coaching-ului te poți elibera de senzația de copleșire.

Stresul în asemenea situaţii este inutil. Nu va face decât să ocupe timp preţios care poate să fie folosit în gestionarea lucrurilor din agendă. Conştientizând această situaţie, vei avea o viziune clară asupra lucrurilor şi o să ştii să îţi ei un punct de respiro în care să analizezi situaţia la rece.

Dar pentru început te invit să reflectezi la această problemă şi să răspunzi la aceste întrebări pentru a ştii de unde să începi:

1.În ce parte a zilei sunt cel mai productiv?

2.Îmi place să mă ocup de un proiect mare din start, sau prefer să îl iau pas cu pas?

3.Știu să ofer un timeframe real?

4.Cat de productiv sunt cu adevarat?

Educație în asertivitate

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

În organizațiile mari există adesea probleme de adaptare la nivelul board-ului, cu precădere atunci când există membri noi în echipă. Este necesar ca aceștia să se alinieze la specificul organizației și să fie performanți. Mai mult decât atât, situațiile problematice apărute brusc și care trebuie rezolvate rapid sunt o amenințare serioasă pentru performanța și productivitatea acestora.


În continuare o să vă povestesc o experiență de-a mea cu o situație similară celei despre care v-am vorbit.

Acum mai mulți ani am fost abordat de una dintre multinaționalele foarte mari din România, pentru un program de Coaching cu viitorul CFO local. Cererea a conținut un detaliu care m-a surprins: voiau un program de Coaching pe „dezvoltarea brandului personal”. La întâlnirea cu CEO-ul grupului și cu directorul de HR, amândoi mi-au spus ca își doresc ca viitorul lor coleg sa îndrăznească sa își depășească limitele și sa comunice direct lucrurile privite din unghiul financiar al companiei.

Fiind și destul de tânăr, viitorul CFO avea nevoie de o prezenta extrem de decisă in camera de board.

Întâlnindu-mă cu viitorul CFO, am descoperit un tip de finanțist destul de introvert și foarte atent la nuanțele și expresiile din limbajul verbal. Și complet NON-confrontativ!

Pe tot parcursul programului de Coaching, am pus împreuna accentul pe moduri corecte și pozitive de a confrunta situații problematice in care sunt implicați manageri cu multă experiența, atât profesională cât și „politică”. În background, am instalat câteva atitudini mai tranșante, care nu mai lăsau loc percepției că omul e slăbuț, nu poate sa se impună.

Rezultatul a fost ca după ce și-a preluat funcția, a condus cel mai important program de eficientizare a costurilor din companie (worldwide!). Ba mai mult, i s-a dus vestea de lider decis, fără prea multe ezitări!

Acest tip de comportament se poate învăța prin Prezența Executivă. De aceea vă propun o nouă călătorie către evoluția profesională. Save the date: 10 octombrie 2017!

Fericirea la locul de muncă: cauze sau efect al performanţei?

Mihai Stănescu 1 Comentariu

Practic coaching în România de 16 ani şi mă bucur, acum ca la început, să văd oameni interesaţi de conceptul de coaching. Săptămâna trecută am participat, la invitaţia lui Dragoş Anastasiu, preşedintele Eurolines Tour, la o discuţie în cadrul firmei.

 

O mică prezentare care trebuia să se termine la ora 6, dar care s-a prelungit datorită numeroaselor întrebări primite. Vorbind despre: Fericirea la locul de muncă: cauze sau efect al performanţei, participanţii au fost curioşi să afle cum pot să atingă cel mai înalt nivel profesional menţinând în acelaşi timp echilibrul emoţional. Clasicul: Cum reuşesc în viaţă fără să mă enervez şi să fiu fericit cu ceea ce fac?

Discuţia a început de la beneficiile coaching-ului şi importanţa TMS (Team Management Systems) şi a culminat cu o mare curiozitate: Cum se pot implementa?

Abordarea TMS se concentrează pe identificarea și înțelegerea elementelor cheie de lucru care explică, negru pe alb, de ce unele persoane, echipe și organizații îndeplinesc, lucrează eficient și își ating obiectivele, în timp ce altele nu reușesc.

Combinaţia dintre acest tip de abordare şi coaching reprezintă avantajul performanţei.

Dar, gândind în retrospectivă, realizez, că ce m-a bucurat cel mai mult a fost iniţiativa domnului Dragoş Anastasiu. Un reprezentativ om de afaceri din sfera businessului românesc, un lider care a înţeles cum să îşi motiveze angajaţii. Prin decizia de a organiza lunar asemenea evenimente el a oferit o provocare. A reuşit să îşi motiveze oamenii, să le deschidă orizonturile profesionale şi să îi facă își dorească mai mult la nivel profesional.

Îi mulțumesc pe această cale pentru inviție și îmi doresc să particip la cât mai multe inițiative de acest tip. Să creștem împreună calitatea mediuliu de afaceri românesc!

Blocajul mental al liderului de succes

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

Cea mai frecventa problema a managerilor care isi doresc sa fie lideri este pierderea dorintei. Ei uita care este principalul lor obiectiv, devenind victime ale presiunii statutului actual. Rapid, datorita obisnuintei lor de face mai mult decat este necesar, managerii devin birocrati.

In aceasta rutina profesionala, care ii depaseste atributiunile, managerul se pierde si uita exact de ce este acolo si cum poate sa ajuga mai departe. Pentru a depasi aceasta capcana mentala in care se afla, el trebuie sa isi asume o provocare cu sine.

De cand practic coaching in Romania, sfatul meu a fost mereu acelasi: Realizeaza o structura clara care sa te ghideze. Un plan care sa fie pastrat atat mental cat si in viata de zi cu zi. Prioritizeaza timpul si actiunile in functie de el, iar rezultatul o sa fie cel stabilit.

Pentru a ajunge acolo este necesar ca managerii sa puna pe hartie raspunsul la o serie de intrebari la care sa reflecteze si care sa le reaminteasca constant obiectivul spre care tind.

* Care este forma de leadership pe care pot sa o dezvolt din punctul in care ma aflu?
* Ce trebuie sa schimb in activitatea mea pentru ca lucrurile sa se schimbe in jurul meu?
* Care sunt clientii mei si de ce tip de lider au ei nevoie?
* Care sunt prioritatile mele de leadership?
* Cum voi putea sa gestionez timpul pentru a reusi sa indeplinesc functiile unui lider?
* Cum voi reusi sa gestionez aceasta schimbare?
* Am sa continui sa fac acelasi lucru in momentul in care am sa imi ating obiectivul?

O astfel de gandire ajuta in majoritatea actiunilor de leadership. Prioritizand obiectivele reusesti sa ai, pe langa schimbare, influenta pe care ti-o doresti vizavi de oamenii cu care lucrezi.

Pentru a discuta mai pe larg despre schimbarea mentalitatilor care obstructioneaza evolutia liderului, va astept pe data de 25 Mai, in cadrul Romanian Executive Summit.

Articol publicat: http://www.business24.ro/leadership/lideri/blocajul-mental-al-liderului-de-succes-1583941

Ţinuta unui lider: viziune şi carismă

Mihai Stănescu 1 Comentariu

Unul dintre cele mai importante capitole din Prezenţa Executivă este Ţinuta. Cum reuşim să ne îmbrăcăm pentru a transmite interlocutorilor statutul nostru profesional? Fiind crescut în maniera unui gentleman care a prins gustul cămăşilor cu monograme de la bunicul meu, am insistat mereu pe acest tip de ţinută. Armura liderului, din punctul meu de vedere, este şi va rămâne costumul. Dar de ce este necesară un anumit tip de ţinută în mediul de afaceri şi cum ne afectează acest element prezenţa?

Este simplu. Prima interacţiune pe care o avem este una decisivă şi în marea majoritate a cazurilor, nu se poate modifica. Însă, atunci când vorbim despre acest capitol, atenţia nu trebuie îndreptată către exact ce firmă de costum, ce brand de ceas etc. purtăm (desigur aceasta o să ajute). Spre exemplu, în conversaţia pe care o aveam cu un important antreprenor pe piaţa de business din România acesta mi-a spus cu nonşalanţă: “Degeaba intră cineva pe uşa biroului meu şi încearcă să îmi vândă un Rolex, dacă el nu poartă unul.”

Din acest tip de mentalitate putem deduce necesitatea unei ţinute care să nu aibă greşeli, să reflecte poziţia şi profesionalismul nostru. Dar revin, nu este necesar să purtăm haine scumpe, este necesar să le purtăm corect şi aflate în corelație cu identitatea noastră.

Un alt element care e necesar să îl luam în considerare este adaptabilitatea la contemporaneitate şi noile industrii care cer modificarea modului în care ne îmbrăcăm. Dar în ce domenii şi în ce manieră? Spre exemplu, în activitatea mea de coaching în România şi în prezentările pe care le-am susţinut despre Prezenţa Executivă, la acest capitol mereu am fost întrebat de Steve Jobs: „Cum de el poate să se îmbrace în blugi şi cu toate astea să fie cel mai influent om de afaceri al secolului?”

steve-jobs-head-of-apple-25b1-diaporama

În primul rând, la începutul carierei sale Jobs a purtat costum. Steve jobs a respecatat criteriile de ținută de pe piața de business. Cât despre nonconformismul său ulterior, acesta a venit odată cu viziunea şi carisma implementată și în produsul creat. Design-ul Apple este fără cusur şi reprezintă în sine o mică operă de artă. Acesta a schimbat în ultimii ani imaginea telefonului mobil în mintea consumatorului. Deţinerea unui asemenea obiect stabileşte un statut al posesorului.

Ţinuta lui Steve Jobs se află în corelaţie perfectă cu acest brand. Maleta neagră minimalista şi blugi clasici albaştri transpun aceeaşi eleganţă şi simplicitate identificată în creaţia telefonului.

Dar ce a făcut cu adevărat ca această ţinută să devină un icon în lumea business-ului, la fel ca şi produsul, a fost atitudinea lui Jobs. Un perfecţionist care şi-a susţinut ideile până în pânzele albe. Nu a acceptat niciun fel de compromis. Oricine care nu i-a împărtăşit viziunea nu a avut ce căuta alături de el. Atitudinea de: “eu sunt aşa şi acesta este produsul meu şi creaţia mea” s-au aflat în strânsă legătură şi s-au susţinut reciproc prin ideea design-ului inspirat de Jobs.

Macintosh-iPad_Steve-Jobs-HW224401NF

Ceea ce vreau să spun este că există multe tipuri de lideri. Mulți reușesc să trasforme o anumită ținută ca parte din imaginea lor profesională, pentru că știu cum să gestioneze toate celelalte elemente ale Prezenţei Executive (atitudine, comunicare). Contează enorm cum ne prezentăm, dar la acest capitol, vestimentaţia poate să oscileze şi să se adapteze modului nostru de a fi.

În cadrul Workshop-ului de Prezenţă Executivă la acest capitol, învăţam ce greşeli să nu facem, cum să ne adaptăm ţinuta la adevăratul nostru mod de a fi şi cum să reuşim prin ceea ce alegem să purtăm să ne reflecte capacitatea profesională. De acea te invit pe data de 25 Aprilie la Teatrul Regina Elisabeta să afli care este ţinuta ta şi mai ales cum să ajungi să te porţi ca si un lider.

Cum ghidează Prezenţa Executivă imaginea unui preşedinte?

Mihai Stănescu 1 Comentariu

Care este elementul definitoriu din atitudinea unui lider? Ce îl face pe acesta să fie complet acceptat de ceilalţi? Cum reuşeşte el să transmită interlocutorilor doar printr-o simplă interacţiune că este capabil de a rezolva orice problemă?

Toate aceste reprezintă un amestec unic de stăpânire de sine, farmec și autenticitate. Ele sunt Prezența Executivă. Iar marii lideri, precum fostul preşedinte al Americii Barack Obama sau fostul prim-ministru britanic Margaret Thatcher, reprezintă un exemplu incontestabil al acestor elemente.

În activitatea mea de coaching în România, atunci când vorbesc despre Prezenţa Executivă şi ofer această explicaţie oamenii devin reticenţi când aud asemenea nume impozante. Majoritatea consideră că această atitudine este una cu care te naşti, dar acest gând este greşit. Prezenţa Executivă se poate dezvolta.

march-7-2015-i-was-moving-around-trying-to-capture-different-scenes-away-from-the-stage-during-the-event-to-commemorate-the-50th-anniversary-of-bloody-sunday-and-the-selma-to-montgomery-civil-rights-marches-when-i-glanced

“Executive presence is an amalgam of qualities that telegraphs that you’re in charge or deserve to be.” – Sylvia Ann Hewlett

Să îl luăm spre exemplu pe fostul preşedinte al Americii, Barack Obama. Ce l-a făcut să fie cel mai carismatic preşedinte, întrecându-l chiar şi pe Kennedy? Este simplu: Prezența Executivă. În cazul lui putem observa principala caracteristică a conceptului: alinierea personalităţii cu poziţia de lider.

Obama s-a deschis. A fost un preşedinte sincer care a rămas adevărat modului sau de a fi. Nu s-a temut să glumească să fie auto-ironic, sau chiar să afirme că mai important şi capabil ca el este Michelle.

Vă întrebaţi unde este Prezența Executivă căci pare că toată carisma provine din modul lui de a fi. Greşit. Să analizăm prin spectrul celor 3 elemente ale conceptului: ținută, comunicare și comportament.

 Am putea trece rapid peste ţinuta preşedintelui… aceasta fiind una standard: costumul. Dar nu e tocmai aşa. Acesta a impresionat mereu prin oscilarea constantă între ţinuta oficială şi un mod mult mai lejer.

Comunicarea. Ireproşabilă. Discursurile ţinute de Barak Obama se studiază în prezent în seminariile de comunicare de la Universitatea Harvard. Sunt perfecte. Ştiu să transmită exact mesajul urmărit. Să luăm ca exemplu doar ultimele sale discursuri. Fie că vorbim de cel în care “he drops the mic”, sau cel în care îi mulţumeşte lui Michelle că ia fost alături și că fost o primă doamnă extraordinară, sau cel de la Chicago, fix înainte să părăsească biroul. Toate sunt impecabile. Pauzele sunt perfect luate, tonalitatea vocii, mimica feței, umorul, toate sunt elemente ale Prezenţei Executive gestionate admirabil.

Cât despre comportament… Obama reprezintă un simbol al diplomaţiei şi al calmului, mai ales în situaţii de stres. Un alt lucru pe care îl observăm, este atitudinea lejeră asumată prin nenumăratele apăraţii în emisiunile americane. Fie că vorbim de “Slow Jam the New” alături de Jimmy Fallon, unde a prezentat reuşitele sale pe perioada mandatului într-o manieră umoristică sau discursurile de la White House Correspondents’ Dinner unde a profitat de ocazie pentru a transmite mesaje extreme de subtile prin aceeaşi atitudine degajată şi ironie.

O altă latură a comportamentului care l-a făcut pe acesta să fie îndrăgit, a fost asumarea rolului de tată şi de soţ. Mulţi lideri au tendinţa să îşi ascundă familia deoarece consideră că îi fac să pară vulnerabili. Asemenea sentimente dacă nu reuşesc să fie asumate cu lejeritate şi sinceritate pot distruge imaginea unui lider. În cazul lui Obama totul a fost făcut cu grijă. Rolul de tată şi de soţ i-au creat imaginea unui conducător şi mai puternic.

Prezenţa Executivă este un concept necesar fiecărui lider. Ea porneşte din interiorul nostru iar regulile studiate se adaptează tipului de personalitate. Abia atunci, această putere care ne ghidează către funcţia de conducător poate să existe cu adevărat. Barack Obama este cel mai înalt şi puternic exemplu de Prezenţă Executivă.

Spre norocul nostru toate acestea se pot învăţa. De aceea te invit pe data de 25 Aprilie la Teatrul Regina Elisabeta pentru a afla cum poţi să deţii și să gestionezi atuurile unui lider.

Senior Teams Executive Retreats – O soluţie pentru dificultăţile întâlnite de echipele de board

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

În activitatea mea de coaching în România am avut ocazia să lucrez cu multe echipe. Cele mai delicate, însă, au fost cele de board. Fiind membri de conducere aceştia se confruntă cu o serie de probleme unice care dacă nu sunt gestionate la timp şi în maniera potrivită pot duce la distrugerea companiei.

Timpul limitat pe care îl au la dispoziţie nu le permite să participe la un program de coaching care să se deruleze pe o perioadă îndelungată, aşa cum lucrez cu celelalte echipe. Astfel, am fost nevoit să mă adaptez şi să implementez conceptul de retreats.

Viziunea de retragere reprezintă un moment setat pentru o perioadă de timp departe de locul profesional pentru a avea astfel şansa să putem să gândim obiectiv problemele apărute. De asemenea, acest lucru permite membrilor grupului să pornească împreună spre noi oportunităţi, plini de energie şi cu o nouă perspectivă creată împreună.

ashim-d-silva-100979

“Without corporate retreats, you are like a football team that never huddles, never practices, never plans and does not hold training camps.” Sara Locke

Este necesar ca la începutul acestui program să stabilim o agendă care să fie monitorizată constant pentru a fi siguri că se ating obiectivele urmărite. Pentru acest lucru am descris o serie de probleme care s-au înregistrat adesea la nivelul echipelor de board şi pentru care membrii echipei de conducere au eşuat în implementarea de idei noi şi au stagnat la nivel profesional:

  • Capcana urgenței continue: inundaţi de nenumărate email-uri, întâlniri fără sfârșit şi presaţi de gestionarea crizelor, mulți lideri devin micromanageri și pierd complet din vedere imaginea de ansamblu.
  • Mediu care defavorizează schimbarea: multe eforturi de dezvoltare nu reușesc să treacă sau să fie susţinute de liderii de conducere. Chiar dacă prezintă avantaje, schimbarea nu este privită optimist datorită unei lipse de analiză a opţiunilor sau a unei perspective limitate.
  • Comunicare deficitară: echipele de conducere nu sunt unite atunci când stabilesc prioritățile strategice, planificarea riguroasă de punere în aplicare a unei strategii, mesajele-cheie, comportamentele care modelează viziunea și valorile companiei.
  • Lipsa lucrului în echipă: majoritatea liderilor au tendinţa să lucreze individual şi realizează destul de târziu că şi ceilalţi membri făceau acelaşi lucru dar în direcţii diferite. Acest lucru subminează atât echipa cât și efortul de schimbare/dezvoltare.
  • Planuri fără finalitate: strategiile și planurile de dezvoltare îşi pot pierde rapid focalizarea atunci când nu există un proces solid de implementare.

Consider că fiecare echipă de board are nevoie de câte un moment de relaxare care să îi ofere energie pentru a putea face faţă presiunii la care este expusă. Să plecăm împreună de la acest punct şi să reuşim să trecem peste orice obstacol care duce la neîmplinirea obiectivelor profesionale setate.

Board Members Coaching – O provocare sau un impas?

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

De când practic coaching în România am avut de nenumărate ori plăcerea de a colabora cu membrii de board. Şedinţele individuale de coaching cu aceştia m-au făcut să realizez necesitatea implementării unui program special de coaching menit să îi asiste pe aceşti puternici oameni de afaceri. De când am început să abordez acest subiect m-am întâlnit adesea cu persoane care au avut ca primă reacţie: “De ce ai avea nevoie de un coach la acest nivel?”

Înţeleg, desigur acest punct de vedere. Se consideră adesea că un coach este răspunzător de evoluţia profesională iar în momentul în care atingi cel mai înalt nivel să nu mai fie nevoie de asistenţă. Dar această idee este o iluzie. Exact în acel punct apare nevoia de susţinere şi ajutor. Presiunea profesională este aproape distructivă şi majoritatea clachează neputând să mai facă faţă situațiilor de zi cu zi. În continuare îți voi prezenta câteva rezultate cheie ale studiului realizat în 2013 – Executive Coaching Survey.

articol iron

  • Membrii de board au un interes foarte ridicat atunci când vine vorba de gestionarea conflictelor. Astfel că 43% dintre participanții acestui studiu cu privire la temerile conducătorilor organizațiilor au clasat pe primul loc managementul conflictelor. „Atunci când ocupi funcția de CEO, majoritatea documentelor care ajung la tine pe birou se datorează unor decizii dificile care trebuie luate – și care au asociat un anumit nivel de conflict. Și astfel, e ușor de înțeles faptul că aceștia trebuie să cunoască modalitățile de a negocia agendele conflictuale de la locul de muncă.”
  • Echipele de board sunt dornice să îmbunătățească dezvoltarea talentelor în organizații. Cele două direcții asupra cărora CEOii trebuie să lucreze sunt abilitățile de mentoring/ devoltarea talentelor din organizații și împărtășirea abilităților de delegare și leadership. „Echipele de board își concentrează atenția foarte mult pe planificarea și dezvoltarea de succes. De asemenea, își provoacă CEOii să lucreze în direcția succesiunii din cadrul companiei, un process dificil și complex, care se complică pe măsură ce analiza se desfășoară pe linie ierarhică.”
  • Temele de interes ale coaching-ului pentru CEO :
    • Impărtășirea leadership-ului și a delegării;
    • Managementul conflictului;
    • Construirea și facilitarea echipelor;
    • Mentoring.
  • La finalul listei se regăsesc:
    • Abilitățile motivaționale;
    • Compasiunea, empatia;
    • Abilitățile persuasive.

„Majoritatea oamenilor se feresc de coaching din cauza faptului că nu sunt confortabili cu ideea de a lucra asupra abilităților mai puțin tangibile din comportamentul sau personalitatea lor. Atunci când există o activitate corelată între soft și hard skills, îmbunătățirea capacității unui CEO de a motiva și inspira poate face o diferență majoră în activitatea și eficiența sa.”

Astfel pentru toţi aceştia am dezvoltat un program nou special. Conceput ca să întâmpine toate dificultăţile unei poziţii de membru de board, Senior Executives Tailored Coaching este acum disponibil pentru cei ce caută să atingă cele mai extreme puncte în spaţiul profesional. Te invit să afli mai multe pe: http://www.coaching.ro/servicii/senior-executives-tailored-coaching-program/

Shaping the future – Executive Presence

Mihai Stănescu 1 Comentariu

Pe 23 noiembrie am participat la conferinţa anuală “CEO Conference – Shaping the Future”. A fost o plăcere să vorbesc la acest eveniment organizat impecabil de către partenerii mei de la Doing Business.

Subiectul dezbătut de mine a fost Executive Presence. Am definit alături de participanţi conceptul de prezenţă, stâlpii care îl susţin şi puterea personala în această circumstanţă.

O să prezint în acest articol câteva dintre informaţiile pe care am avut plăcerea să le împărtăşesc în cadrul evenimentului şi care reprezintă punctele cheie ale capitolului prezenţa executivă.

1. La ce se referă prezența?

  • În general, la starea sau condiția de a fi prezent, într-o situație sau în interacţiunea cu o persoană. Aceasta poate avea un impact ridicat în performanţa profesională, prin faptul că se bazează pe un set de abilităţi ce au la bază un substrat al gândirii critice.
  • Atunci când suntem conștienți de prezența noastră, reflectăm o stare interioară care se află în echilibru, atât emoţional cât şi psihologic, în situaţiile dificile şi stresante de zi cu zi

2. Puterea personală

Calitatea indispensabilă a unui om de afaceri, care se referă la preluarea responsabilității în ceea ce privește viața personală, deciziile, situațiile în care ne regăsim zi de zi.

Ce-i drept, nu putem controla toți acești factori, însă, putem întotdeauna să decidem asupra răspunsului pe care îl avem privitor la un eveniment, o persoană, un comportament.

Afirm cu bucurie că în timpul acestei prezentări, audiența a fost deschisă către subiectele explorate. Receptivitatea și înţelegerea acestor elemente necesare reușitei în business sunt primul pas către transformarea vieții tale.

Îți voi lăsa mai jos două întrebari asupra cărora poți reflecta pentru a-ți evalua puterea personală.

  • Cât control simt că am asupra vieții mele?
  • Obișnuiesc să fac lucruri pe care nu mi le doresc și pe care îmi este foarte greu să le controlez?