Etichetă: coaching in Romania

Eveniment: Dimineata despre putere

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

Ultima editie a Diminetilor de Coaching din acest sfarsit de an a avut loc la Bucuresti si ne-a ajutat sa definim pragmatic cat de puternici suntem!

Urmand traditia intalnirii, am definit impreuna cu participantii profesia de Coach si procesul de Coaching: Coach-ul trebuie sa fie capabil sa genereze protectie si permisiune pentru a genera putere in relatie cu clientul sau! Avand in vedere afirmatia de mai sus, am abordat subiectul alocat intalnirii si anume, puterea personala: tu esti singura ta limita!

Ce inseamna sa ai putere personala? Cata putere pot acumula? Cum imi creez o rutina zilnica de a acumula putere? Cum sa am acces la propria-mi putere?  De ce tip de putere am nevoie pentru a putea trece peste sau a reusi? In ceea ce cred imi da putere? Cat timp ii mai dau aceste situatii din puterea mea? Avand in minte aceste intrebari, am pornit in a clarifica termenul de putere personala: abilitatea de a misca lucrurile ce se afla in interior sau ori in exterior cu scopul de a le schimba. De asemenea, trebuie sa fim constienti ca in noi exista o putere potentiala si o putere efectiva, iar de acest termen se leaga atat permisiunea, cat si protectia. Prea multa putere inseamna abuz, aceia dintre noi care stiu tot, au nevoie de protectie iar situatiile de criza sunt o manifestare dramatica a permisiunii.

Care sunt modurile de a obtine putere?  1. Claritatea (Daca ceva nu imi este clar, ma misc pentru a clarifica!); 2. Tel/Scop (Catre ce ma indrept? Serveste scopului meu?); 3. Parghii (Da-ti-mi un punct de sprijin si rastorn lumea!) Asadar, daca nu ma misc cu suficienta putere, ori nu imi dau voie sa fac acele lucruri, ori imi e teama de riscuri! O modalitate de a pierde puterea este sa explici in detaliu fara a fi intrebat, iar cel ce vorbeste la sfarsit este cel mai puternic.

Ce ne opreste accesul la putere? 1. Credinte limitative; 2. Modul de a seta relatiile cu  ceilalti.

Cand pierzi puterea? Puterea nu are sens fara control si o pierzi atunci cand nu te asiguri! Intr-o situatie de criza, nu poti face decat 3 lucruri: Fight, Flight sau Freeze. Iti pastrezi miscarea catre lucrurile le care vrei sa le schimbi, dar decelerezi. Eliminarea barierelor mintii duce la eliminarea barierelor realitatii.

Ce am invatat:

  • Putere personala + viteza = perceptia agresivitatii
  • Somnul este un mod de a disipa puterea, nu de a o acumula.
  • Cea mai simpla metoda de a acumula puterea este prin respiratie!
  • Pacea nu e o cale catre ceva ci acel ceva!
  • Fii cu 10-15% mai mult decat ai nevoie!
  • Puterea de a avea rabdare poate misca o multime de lucruri vs. puterea de a merge in fata tuturor astfel incat sa infrunti toate riscurile – ambele cu scopul de a intelege anumite aspecte astfel incat sa le poti misca.
  • Totul e relativ! = Totul e in relatie cu tot!
  • ‘’Ca sa schimbam ceva trebuie mai intai sa facem o cercetare de piata!’’ = Strategie de  cumparare a timpului.
  • Stretching-ul este o forma de extindere a puterii.
  • Totul se intampla dintr-un motiv suficient de bun.

Ce ne-au invatat/transmis participantii:

  • ‘’Plec cu un plus de putere!’’
  • ‘’M-a ajutat sa imi revizuiesc opiniile si ideile despre puterea personala.’’
  • ‘’Mai mult decat o sesiune de Coaching!’’
  • ‘’O astept cu interes pe urmatoarea!’’
  • ‘’Un splendid antrenament de progres!’’
  • ‘’Am gasit raspuns si la intrebarile pe care nu mi le pusesem (inca).’’

 ***

Prin aceste intalniri, ne dorim sa cream o comunitate de oameni care invata sa gandeasca deschis si aplicat, gestionandu-si cat mai corect si concret atat viata personala cat si pe cea profesionala. Fiindca impreuna lucrurile devin mai simple.

Ne vedem la urmatoarea editie a Diminetilor de Coaching! Mai multe detalii puteti afla scriind la [email protected]

Recenzie: The Big Leap

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

Se spune că în viață nu le poți avea pe toate. Ei bine, Gay Hendricks, în cartea „The Big Leap” susține chiar opusul: poți să te bucuri în același timp de bogăție, succes și dragoste. Singura problemă este chiar…propria persoană.

Autorul tratează o singură problemă: Problema Limitei Superioare (engl. „The Upper Limit Problem„). Când un plan merge foarte bine, de exemplu avem succes pe partea profesională, ne atingem Limita Superioară de bunăstare și ne sabotăm propria fericire. Avem o toleranță limitată pentru a ne simți bine și când ajungem la acea limită, transformăm gândurile pozitive în negative. Cum ne dăm seama că avem Problema Limitei Superioare? Sunt 4-5 semne după care ne putem orienta:

  • ne îngrijorăm asupra unor lucruri/fapte pe care nu le putem controla,
  • criticăm și învinuim mult (atât pe noi înșine cât și pe alții),
  • ne ferim de energie pozitivă (care poate veni din acceptarea unor complimente, de exemplu),
  • pornim sau întreținem certuri (atunci se consumă toată energia pozitivă pe care am putea-o investi în multe alte proiecte)
  • sau ne îmbolnăvim (da, și acesta e un semn – trupul răspunde la Limita Superioară).

Când observăm aceste semne, putem să adoptăm o atitudine pozitivă pentru faptul că le-am descoperit și să ne îndreptăm atenția asupra țelului final: să simțim bogăție, succes și dragoste în jurul nostru.

***

Odată descoperită Problema Limitei Superioare, avem nevoie să ne descoperim Zona de Geniu și să evoluăm spre ea – acolo vom atinge fericirea completă. Patru întrebări ne ajută să o descoperim:

  1. Ce îmi place să fac cel mai mult?
  2. Care muncă nu mi se pare muncă, ci plăcere?
  3. În munca mea, ce aspect produce cea mai mare rație dintre bogăție și satisfacție în raport cu timpul petrecut muncind?
  4. La ce mă pricep cel mai bine, mult mai bine decât oricine altcineva?

Dacă avem contact clar și ne-echivoc cu Zona de Geniu, mai rămâne doar să nu ne întoarcem de unde am plecat. Gay ne recomandă să folosim o mantra universală, pe care o putem adapta după propriile preferințe. În engleză este așa (nu o traduc pentru a vă lăsa să faceți propria interpretare):

„I expand in abundance, success and love everyday, as I inspire those around me to do the same.”.

***

La final, cartea te face să spui „Da, pot!”. Ca să nu mai spun că este un text foarte accesibil oricui. Curios?

Enjoy!

Cine nu-i cu mine…

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

In activitatea mea de coaching in Romania, ma intalnesc zilnic cu oameni care au de (con)dus destinele profesionale a zeci, sute si mii de alti oameni. Si care o fac cu suficienta dedicatie si implicare, cat sa reuseasca, de cele mai multe ori, sa inspire motivatie, dorinta de reusita, rezultate peste medie etc. etc.

Daca ar fi cazul sa rezum, intr-o singura fraza, ceea ce fac acesti oameni zi de zi, aceasta ar fi:

Cere claritate, accepta ambiguitatea; cere siguranta, dar pregateste-te pentru surprize!

Dupa cum lesne observi, termenii frazei de mai sus contin doua opozitii majore, doua polaritati: claritate/ambiguitate si siguranta/surprize. Ei, acum am ajuns in esenta a ceea ce vreau sa iti spun astazi: polaritatile astea, opozitiile si conflictele care ies din ele sunt doar un mod de a percepe ceea ce se intampla. Adica mai sunt si altele!

Dar inainte de a descrie un alt mod de a trai – pentru ca, in fond, ceea ce ne intereseaza este sa traim mai adaptat, mai bine! – hai sa facem o mica lista de opozitii, lista pe care te invit sa o parcurgi si sa recunosti daca seamana cu ce vezi tu in compania ta, ca lider:

  • Echipa – Individual
  • Democratie – Dictatura
  • Munca – Joaca
  • Viata – Moarte
  • Realitate – Fantezie
  • Bogat – Sarac
  • Barbat – Femeie
  • Activ – Pasiv
  • Adevarat – Fals
  • Ai nostri – Ai lor
  • Proactiv – Reactiv
  • Centralizat – Descentralizat
  • Principii – Reguli
  • Flexibil – Inflexibil
  • Puternic– Slab
  • Intern – Extern
  • Organizat – Dezorganizat
  • …si, poate cea mai prezenta polaritate in anii astia: Viziune – Realitate

Aceste opozitii ne determina un raspuns automat: sa alegem una dintre ele. In coaching-ul pe care il practic eu cu liderii de care iti spuneam mai sus, aceste polaritati sunt de obicei sursa de energie si de transformari spectaculoase. Cum? Aplicand un mindset non-reductiv. Adica opozitiile nu trebuie distruse printr-o alegere de tip „totul sau nimic„. Ba chiar dimpotriva! Cand le observi obiectiv, fiecare parte a polaritatii are avantaje si dezavantaje, nu? Ei bine, provocarea principala a unui lider autentic este sa maximizeze partile pozitive din ambii poli!

In acest proces de integrare, liderii descopera ca lumea nu este „organizata SAU dezorganizata„, ci este „organizata SI dezorganizata” in acelasi timp si spatiu. Sau ca cultura companiei nu este centrata pe „echipa SAU pe individ„, ci „pe echipa SI individ„. Viata este rareori ORI/ORI, ci mai in toate cazurile este SI/SI. Ce iese la iveala in viata de zi cu zi este un balans constant intre opozitii aparente. Un exemplu foarte simplu este expresia: „va fi mai rau inainte sa fie mai bine„. O stiai?

***

H.H. Dalai Lama are o carte pe care ti-o recomand cu multa caldura: The Art of Happiness at Work, carte in care spune foarte bine ca in societatile occidentale suntem invatati de mici sa gandim si sa alegem in termeni de „ori/ori”. Iar intr-o lume care accelereaza puternic si este plina de „si/si”, genul asta de alegeri sunt extrem de frustrante: oricum ai da-o, pierzi jumatate din beneficii! Implicit, daca inveti sa mentii ganduri sau decizii care sunt in opozitie unele cu celelalte iti creezi un spatiu in care vei putea actiona ca un adevarat conducator.

Cel putin, asta cred (si) eu, dupa 10 ani de coaching in Romania.

 

Dimineata de Coaching (Cluj): Cum vedem leadershipul in practica?

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

Cea de-a doua  editie a Diminetilor de Coaching desfasurata la Cluj ne-a ajutat sa definim practic ce inseamna leadershipul!

Dimineata a debutat cu cateva lamuriri despre ce inseamna, de fapt, Coaching-ul:  relatie ce isi propune scoaterea din zona de confort unde clientul e responsabil de continut, iar coach-ul de procesul in sine. Cu alte cuvinte, este o relatie intre doi sau mai multi indivizi unde unul dintre ei isi schimba dialogul interior ori modul cum vede lumea.  Astfel, paradigma rezolvarii de probleme e foarte slaba si reactiva, iar Coaching-ul este un proces mai degraba proactiv.

Leadership-ul in practica invita de fapt capacitatea unui individ de a conduce un grup de oameni catre rezultatele pe care si le-au propus impreuna. Spre de deosebire de leasdership-ul de tip american, cel de tip european se axeaza pe modelul co-operativ ce conduce la dezvoltarea autonomiei.  Trecerea de la relatia de dependenta la cea de autonomie determina de fapt profitul pe termen lung, atat pentru individ, cat si pentru organizatie.

La final intalnirii, am ajuns la concluzia ca managementul il poti invata din carti, pe cand leadership-ul doar din practica, iar pozitia centrala a unui om nu il face leader, cei mai buni fiind aceia care primesc cel mai mult feedback. Cele 3 moduri de a conduce sunt: 1. Direct; 2. Seterea unui alt context din lipsa de timp sau bani (ce ma invata clientii pe gratis si tot nu accept?); 3. Reflectia (abilitata de a te gandi la ce a fost in trecut si ce va fi in viitor).

Ce am invatat:

  • Coaching-ul reprezinta cel mai bun mod de dezvoltare a leardership-ului co-operativ.
  • Schimbarile nu se fac de dragul schimbarilor.
  • Orice incompetenta profesionala are ca rezultat o explozie emotional-reactiva.
  • Totul se intampla pentru un motiv suficient de bun!
  • Stresul reprezinta absenta limitelor si directiei.
  • Oamenii sunt singura resursa care nu e nici limitata, nici liniara.
  • ‘’Atat poate!’’ – nu s-a creat contextul potrivit pentru ca acel individ sa poata mai mult.
  • Diversitatea si unicitatea – 2 nevoi ce intra in conflict 

Ce ne-au invatat/transmis participantii:

  • ‘’Recomand coachingul cu Mihai Stanescu oricui doreste sa faca performanta.’’
  • ‘’Participarea la un astfel de eveniment poate fi chiar mai productiv decat o sedinta individaula de Coaching. Este un eveniment cu un public restrains si segmentat bine, de calitate si totul se transforma intr-o discutie in care ne ajutam unii pe altii si in plus il avem pe Mihai, care ne directioneaza acolo unde trebuie sa ajungem. Felicitari pentru format!’’
  • ‘’Mi-a facut placere sa particip la acest eveniment, plec mai bogata in ceea ce priveste cunostintele mele dar si cu obiectivele mult mai conturate.’’
  • ‘’A meritat sa ma trezesc sambata dimineata :)!’
  • ‘’Un eveniment util pentru un manager care doreste dezvoltare personala precum si a organizatiei sale.’’

***

Prin aceste intalniri, ne dorim sa cream o comunitate de oameni care invata sa gandeasca deschis si aplicat, gestionandu-si cat mai corect si concret atat viata personala cat si pe cea profesionala. Fiindca impreuna lucrurile devin mai simple.

Ne vedem la ultima editie a Diminetilor de Coaching din acest an programata pe 24 noiembrie 2012 avand ca subiect puterea personala: tu esti singura ta limita! Mai multe detalii puteti afla scriind la [email protected]

Deciziile – un drum de o mie de li*

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

Faptul că luăm în permanență decizii în fiecare zi, mai mult sau mai puțin conștient, este deja un loc comun. Atât de comun, încât de cele mai multe ori trecem cu vederea cât de importantă este puterea pe care o avem de a face alegeri – pentru că, practic, în cazul oricărei decizii vorbim de o alegere. Care alegere ne dă libertăți și ne deschide opțiuni, dar de care suntem în întregime responsabili.

Deciziile în mediul profesional, în schimb, par, cel puțin la prima vedere, mai  degrabă conștiente. Dacă este ceva care să-i fie clar oricărui manager aflat în fața luării unei decizii, aceea este responsabilitatea pentru alegerea făcută. Acesta este, de altfel, și principalul motiv pentru care se întâmplă adesea ca deciziile să fie întârziate, amânate sau chiar refuzate – responsabilitatea conștientizată poate naște monștri.

Monștrii din povestea noastră poartă diferite nume: frică, conflict, dilemă sunt numai câteva. Acestea ne afectează emoțional, dar datorită lor găsim și motivația de a ne lua totuși deciziile, oricât de rele. A sta nemișcat nu e decât în rare excepții o tactică bună de a merge înainte. Și, de regulă, ne mișcăm înspre o decizie pentru că trebuie să ajungem la un rezultat, să ne apărăm într-o situație specială, să reacționăm la o relație cu o altă persoană sau să învățăm ceva. Tot ca regulă, ceea ce ne încurcă este neclaritatea motivației pentru care ne mișcăm. Și de aici reiese și primul pas din drumul de o mie de li, clarificarea acestui aspect. Iar când avem impresia că sunt mai multe motivații, de fapt vorbim despre una predominantă și una sau mai multe secundare. Dar cea predominantă și numai ea ar trebui să dea adevărata motivație pentru care trebuie să ne mișcăm înspre o decizie sau alta.

Dacă mintea se încăpățânează să nu desțelenească motivațiile, atunci un executive coach este soluția cea mai bună de a găsi în noi răspunsul corect. Toți avem niște tipare de gândire, pe care le personalizăm apoi în funcție de o serie foarte largă de factori, începând de la copilărie, trecând prin istoria experiențelor personale și punând în balanță și interacțiunile și acțiunile profesionale. Datorită întrebărilor bine calibrate pe acest mediu personalizat, un coach profesionist poate ghida un manager să-și clarifice singur nivelurile care se suprapun în mintea lui și să curețe de zgomot adevărata motivație. De exemplu, sunt situații în care managerii au de luat o decizie care afectează alți oameni. Presiunea acestora se manifestă adesea prin presiuni asupra deciziei, care nu de puține ori este luată spre binele acelor oameni, preferând să uite sau să neglijeze motivul real pentru care managerul a ajuns în fața acelei decizii. Uneori, presiunea este atât de mare, încât nu recunoaștem față de noi înșine că ne îndreptăm către o alegere greșită. Însă autosugestia este un inamic care trebuie tratat cu seriozitate și, mai ales în împrejurări în care managerii au obiective de business, clarificarea motivației reale este esențială pentru succesul deciziei respective. Se întâmplă nu o dată ca tactici precum lista de avantaje și dezavantaje pentru fiecare posibilă motivație în parte sau chiar simpla întrebare adresată unei persoane dintr-un cu totul alt context decât managerul nostru să rezolve situația rapid și eficient.

Pe lângă motivație, decizia mai are la bază și o serie de criterii și modalitatea de a le utiliza în a face alegerea finală. Identificarea criteriilor celor mai potrivite este o provocare în sine, pentru că, practic, nu o dată se revine la dilema direcției. Care este, mai exact, mediul în care trebuie luată decizia? Pentru că ok, managerul a ales să-și eficientizeze business-ul pentru a putea investi în dezvoltare, dar ce înseamnă eficientizare? Pe ce criterii își prioritizează activitățile pentru a le intoduce în procesul de eficientizare? Pe cine afectează eficientizarea asta și de ce? Întrebările vin firesc oricui pus în fața acestui tip de decizie, dar și întrebările acestea trebuie să urmărească o linie constructivă pentru ca managerul să-și poată identifica răspunsurile cele mai bune. Din nou, un coach experimentat va ști ce are de făcut pentru a-l ajuta pe manager să pună degetul pe rană. Sau punctul pe I.

Cât despre aparatul decizional, personalizarea merge mai departe și aici. Sunt manageri care acționează strict în virtutea logicii și a argumentelor, după cum sunt manageri care acționează numai intuitiv. Există, desigur, și cei care, mai ales datorită unei experiențe îndelungate și vaste, știu ce să păstreze din caracteristicile celor două aparate și cum să le combine astfel încât să ajungă la soluția potrivită. Aceștia sunt, de altfel, mari manageri din a căror experiență și din ale căror decizii avem toți de învățat. Dar până a ajunge ca ei, managerul își caută propriul drum, care poate varia și el în funcție de motivație și criteriile decizionale alese. El poate încerca singur să-și varieze aparatele decizionale până-și calibrează propriul stil sau poate apela la capacitatea unui coach de a-l ajuta să discearnă mai repede și mai eficient în care dintre situații se încadrează decizia pe care o are de luat.

Odată decizia luată, ce-a fost mai greu a trecut. Analiza efectelor generate de aceasta este cea mai bună experiență profesională, dar și de viață a unui manager. Indiferent dacă este bună (și atunci îi validează actul decizional) sau rea (și atunci îl ajută să conștientizeze că procesul poate fi îmbunătățit și să lucreze în această direcție), managerul știe de-acum ce are de făcut.

Doar cerul este limita. Și totul începe cu un singur pas.

Hai să îl facem, împreună!

=====

(*) LI = unitatea traditionala de masurare a distantei in China, aproximativ egala cu 500 m. Ceea ce este foarte interesant la acest cuvant e ca pana relativ recent „li” putea desemna distante variate, in functie de efortul depus de calator.

Antrenament pentru CEO (2)

Mihai Stănescu 2 Comentarii

Un lucru pe care mai toata lumea din organizatii il trece cu vederea de fiecare data este acela ca nu exista job mai dificil decat cel de CEO. Explicatia acestui fapt este destul de simpla: el sau ea sunt primii responsabili de intreaga organizatie si din aceasta pozitie toata lumea se asteapta sa aiba toate raspnsurile. Mai mult decat atat, de cele mai multe ori sunt realmente singurii care pot sa ia cele mai grele decizii. De unde si necesitatea stringenta a unui tip de antrenament pentru CEO.

Din experienta mea de coaching in Romania, managerii care urca scara organizationala pana la a deveni directori de companie o fac in principal datorita abilitatii lor de a lua deciziile corecte. Iar aceasta abilitate este folosita aproape in fiecare zi. Cu toate acestea, riscul este mare: de cele mai multe ori este nevoie de o singura decizie proasta ca sa pice cu totul din „turnul de fildes„. Realitatea contextului de business actual spune ca un conducator de companie este perceput ca „bun” atata timp cat nu ia una sau mai multe decizii nepotrivite. Ceea ce , in sine, este o fantasma complet iesita din realitate.

londonmediaclub.org

Fiind CEO-ul unei companii, nu ai parteneri de acelasi rang si greutate in interiorul business-ului tau. Unde sa ceri ajutor si sprijin? Cel mai simplu lucru – si cel mai ciudat! – este sa te pui in pozitia de a cere feedback de la cei care iti raporteaza direct. Aproape cu fiecare CEO cu care am lucrat in coaching, exact asta era pozitia dubla din care aveau nevoie sa evolueze. Pentru ca vorbind cu managerii tai nu vei primi niciodata informatii nepartinitoare si obiective. Mai ales in cazurile in care e nevoie sa te confrunti cu punctele tale oarbe si cu ceea ce ai, cu necesitate, de invatat. Inc o data, ca sa fie clar: echipa ta nu este in pozitia de a te tine responsabil pentru dezvoltarea ta profesionala si personala. Mai mult decat atat, de cele mai multe ori nici macar nu iti ofera provocari intelectuale reale!

Unii CEO fac investitii majore in a-si construi o baza de cunoastere cat mai larga si un set variat de abilitati de conducere, pana ajung in aceasta pozitie. I-am vazut si ii vad cum se lupta realmente sa invete, sa devina mai buni, mai eficienti, mai bine pregatiti. Paradoxul acestei curbe foarte abrupte de dezvoltare este ca in momentul in care devin directori si/sau membri in board-ul de management al companiei – eventual chiar manager de companie – investitia scade drastic. De parca ajungand la acest nivel, nu mai ai nimic de invatat, nimic de dezvoltat la tine. Culmea culmilor, pentru ca chiar in aceasta pozitie e nevoie sa fii mai bun ca niciodata! Aici ai cea mai mare influenta, cel mai mare impact in business si, bineinteles, te confrunti cu cele mai mari riscuri!

Concluzia evidenta a acestor doua texte este aceea ca chiar aici ai nevoie de antrenamentul cel mai bun. Iar asta va rezulta in cresterea performantei tale ca si CEO. Legatura dintre tine si cifrele anuale ale companiei este, cred, clara pentru toata lumea.

Deci, cat mai astepti pana iti incepi antrenamentul?

Despre cum se rezolva problemele managerilor

Mihai Stănescu 2 Comentarii

Majoritatea organizatiilor cu care intru in contact facand coaching in Romania – dar si in alte tari din Europa Centrala si de Est – ii apreciaza pe managerii proprii in special cand acestia rezolva probleme. Se pare ca dincolo de orice discurs de dezvoltare, strategie si leadership, managerii sunt apreciati, in primul rand, zi de zi, nu pentru influentarea mediului organizational si a pietei inspre obtinerea de rezultate, nici pentru  crearea de comunitati in jurul unui serviciu sau a unui produs, ci pur si simplu pentru ca …rezolva problemele care apar.

In ultimii 10 ani am vorbit de zeci de ori in public despre coaching si am avut sute de intalniri de promovare a acestei noi paradigme de gandire si actiune. In toate am transmis un mesaj simplu: „Coachingul nu este un proces de reparatie; el duce clientii de la bine la …mult mai bine„. Implicit, pentru rezolvatorii de probleme din toate companiile, coaching-ul nu este si nu va fi prea curand o solutie viabila, ci mai degraba o moda, un moft.

www.uralinform.ru

Solutia acestui diferend enorm este simpla. Daca vrei sa discutam de rezolvarea de probleme, o putem face. Si vei observa cum coachingul apare ca prima optiune pentru imbunatatirea acestei abilitati, vai, atat de exacerbat cerute in organizatii.

In primul rand, ai nevoie sa intelegi un lucru: ca exista 4 moduri de a te ocupa de o problema: ab-solvirea, re-zolvarea, solutio-narea si di-zolvarea. In al doilea rand, e nevoie sa intelegi ca cel mai bun mod in care te poti, vreodata, ocupa de o problema este dizolvarea ei. Dar hai sa le trecem in revista pe toate:

***

I. Absolvirea cuiva de o problema este pur si simplu ignorarea ei, insotita bineinteles de speranta sincera ca va disparea. In viata unui manager, indiferent de senioritate, acest lucru se intampla natural. E ca la biserica, te rogi si primesti absolvirea. Si scapi. Oare?

II. Rezolvarea unei probleme este sa faci exact ce ai facut si ultima oara cand a aparut o problema asemanatoare. De bun simt, nu? Ai experienta, stii drumul. Nu cauti cel mai bun mod de a inchide golul, ci doar unui suficient de bun.

III. Solutionarea unei probleme implica deja o schimbare de comportament. Ori tu ca individ te schimbi, ori chiar intreaga organizatie isi schimba cateva practici. Deja aici apare, natural, coachingul. Insa chiar daca acest lucru se intampla cu succes, esenta organizatiei si a relatiei ei cu mediul in care functioneaza ramane neschimbata. Implicit, problemele vor aparea in fiecare zi (de cate ori ai auzit aceasta ultima remarca?).

IV. Dizolvarea problemei presupune re-desenarea sau re-structurarea organizatiei sau a unitatii de business care a intampinat problema. Uneori chiar a relatiei pe care o are cu mediul in care face business. Redesenarea are un singur scop: problema in cauza nu mai trebuie sa apara niciodata!

***

Aici si numai aici coachingul in Romania sau oriunde altundeva isi afla puterea lui deplina, transformativa. Dizolvarea inseamna exact ceea ce chinezii spuneau atat de frumos in metafora cu pestele:

„Da-i unui om un peste si il vei hrani o zi. Arata-i cum sa pescuiasca si il vei hrani pe tot restul vietii lui.”

Tie, campionule de maine, iti doresc succes la dizolvarea problemelor!

 

Recenzie & eveniment: Mai mult cu mai putin

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

Traim in epoca vitezei,  a informatiilor, a sarcinilor, a e-mailurilor, a telefoanelor, a mesajelor instant, a documentelor, a notelor si a dosarelor, iar la sfarsitul zilei, tot ceea ce vrem este sa ne oprim din aceasta goana continua. Problema e ca ritmul nostru firesc de viata este unul domol, nici pe departe asemanator cu ce traim astazi. Asa ca de ce sa facem mai multe intr-un timp mai scurt, cand putem face mai bine lucrurile care conteaza?

Ceea ce ne propune cartea scrisa de Leo Babauta ‘’ Mai mult cu mai putin – Arta limitarii la esential in afaceri si in viata de zi cu zi’’ (Ed. Publica, 2012) este o cale de mijloc:  sa accesam in continuare toate cele de mai sus. Autorul sugereaza ca solutia consta in a-ti impune limite de consum si munca. Cu alte cuvinte, identificarea esentialului si eliminarea restului fiindca totul se bazeaza pe simplitate, iar viata se imbunatateste semnificativ atunci cand devine mai simpla.

Desi la prima vedere pare o lectura usoara si pe alocuri abstracta, cartea contine sfaturi practice despre cum putem aplica in fiecare zi conceptul de esential. Fiind structurata in 2 parti, partea intai defineste principiile ce stau la baza a ‘’mai mult cu mai putin’’, iar partea a doua sugereaza cum pot fi puse in practica, atat in viata profesioanala, cat si in personala.

Inca din primele pagini aflam care sunt cele 6 principii ale productivitatii: 1. Impune-ti limite; 2. Identifica esentialul; 3. Simplifica; 4. Concentreaza-te; 5. Creaza-ti obiceiuri; 6. Incepe cu pasi mici.

Impunandu-ne limite suntem fortati sa alegem esentialul si astfel vom genera un impact major cu resurse minime, valorificand la maxim timpul si energia de care dispunem de-a lungul unei zile. Lipsa acestor limite inseamna lipsa de energie, iar impunerea unor limite (spre exemplu: verificarea e-mailui de doar 2 ori pe zi: o data de dimineata, preferabil in jurul orei 10 a.m, iar a doua ora, dupa-masa) nu face decat sa ne sporeasca forta. Cum putem face asta? Concentrandu-ne pe o singura schimbare si repetand-o pana devine obicei. Important este sa incepem acest demers cu pasi mici.

Cum recunoastem esentialul? Asa cum chiar bancul sugereaza: cum sculptam statuia unui elefant? Indepartam tot ceea ce nu arata ca un elefant. Acest lucru presupune sa stii cum arata un elefant.

‘’Trecutul nu imi este de niciun folos, nici viitorul. Eu traiesc acum.’’  (Ralph Waldo Emerson)

Concentrarea joaca un rol important in cresterea eficientei. Asadar, data viitoare concentreaza-te asupra prezentului, asupra mesei, asupra obiectivelor zilnice stabilite si exerseaza in continuare. Autorul propune un program de 30 zile prin care sa ne concentram toata atentia si energia asupra unui singur obicei, timp de o luna, rezultatul fiind la ca la sfarsitul perioadei sa avem un obicei nou creat. Regulile sunt simple:  sa nu ne propunem mai multe obiective simultan, sa alegem un obiectiv simplu de indeplinit, sa alegem ceva masurabil, sa fim perseverenti si sa ne mentinem o atitutine pozitiva. Si, din nou, sa incepem acest demers cu pasi mici! Asadar, cunoaste-ti prioritatile, elimina factorii care iti distrag atentia si implica-te total.

Leo propune sa ne facem un program care sa ne ofere satisfactie si pe care sa il repetam zilnic. Autorul este el insusi un promotor al unui stil de viata sanatos (prin puterea exemplului personal): crearea obiceiului de a face sport (regasim astfel elaborate 30 idei care ne pot motiva sa facem sport), eliminarea  televizorului sau a internetului atunci cand nu e cazul sau cand e prea mult, trezit dis-de-dimineata si un regim de viata alimentar sanatos.

Esentialul se poate oglindi si in ordinea de la locul de munca, intr-o locuinta simpla mai usor de curatat si mai atragatoare. Insa una dintre cele mai mari provocari fie ca ne propunem sa ne trezim mai devreme, sa ne schimbam un obicei, sa facem sport sau pur si simplu sa fim mai fericiti, este sa nu ne pierdem motivatia. Autorul sugereaza 8 metode de automotivare: incepe lent, alege-ti un obiectiv unic, analizeaza-ti motivatia, doreste-ti ceva cu toata fiinta, fa public obiectivul propus, entuziasmeaza-te, creaza-ti sentimentul de nerabdare, fa-ti un poster cu obiectivul respectiv si pune-l la vedere; precum si 20 metode pentru a ne mentine motivatia.

***

Profit de ocazie sa iti reamintesc ca pe 27 octombrie, Dimineata de Coaching este centrata pe tema ‘’Fa mai mult cu mai putin!’’, asa ca haide sa aflam impreuma cum putem gasi solutii concrete la problemele cu care ne confruntam.

Eveniment: Coaching la Iasi Business Days

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

Evenimentul, organizat lunar la Bucuresti si din aceasta toamna si in inima Ardealului, in Cluj-Napoca, s-a transformat, dupa cum v-am obisnuit si in cadrul Cluj-Napoca Business Days, din ‘’Dimineata de Coaching’’ in “Seara de Coaching”, mentinandu-si insa aceleasi caracteristici – o intalnire informala ce isi propune sa deschida un capitol special in dezvoltarea liderilor de business din Romania: transformarea lor și a organizatiilor in parteneri competitivi, de top, in intreaga lume.

iasi.businessdays.ro

La Iasi Business Days, dupa doua zile pline de conferinte si workshopuri pe diverse teme si subiecte legate de business, in cadrul ‘’Serii de Coaching’’, impreuna cu cei prezenti am vrut sa privim lucrurile si din alta perspectiva. Intalnirea a inceput prin a-i intreba pe participanti ce anume i-a adus la acest tip de ‘’antrenament’’ si cu ce vor vrea sa plece nou.

Am aflat ca Coachingul este un proces ce presupune cel putin doi oameni prezenti intr-o relatie speciala guvernata de etica profesionala: un proces de acompaniere a dialogului interior a unui client cu scop transformativ. De ce ar vrea sa se schimbe clientul? Pentru a obtine rezultatul dorit, stabilit tot de el conform obiectivelor proprii. Fiindca daca nu sunt rezultate masurabile, nu e Coaching!

Cum iti dai seama ca ai nevoie de Coaching in Romania? Simplu! Fiindca ai tot apelat la diverse alte programe care nu au mers si fiindca, desi esti ok asa cum esti, vrei sa fii de 100 de ori mai bun. In procesul de Coaching, partenerii sunt egali si se lucreaza cat de putin e nevoie pentru a atinge rezultatul dorit. Calitatea unui Coach e data de cat de bine stie sa asculte, daca si-a practicat sau nu meseria pana la momentul respectiv, daca are cine sa il recomande si daca este un exemplu prin ceea ce face.

Cu ce am plecat nou:

  • Viziunea e acel lucru pe care ne este rusine sa il spunem.
  • De ce sunt atatia manageri pe lumea asta? Fiindca deciziile luate in varful organizatiei sunt irationale, iar managerii le rationalizeaza prin bugete, planuri, statistici.
  • Noul sperie! Aplica mereu principiul KISS –> keep it stupid and simple.
  • Cei care se afla intr-o relatie neclara cu ei insisi, nu au ce cauta la Coaching.
  • Asculta verbele, nu substantivele sau adjectivele, fiindca actiunea e cea mai importanta!
  • Orice model e bun in momentul in care merge!
  • Coachingul nu poate fi vandut, doar cumparat!
  • Clientul e responsabil de ceea ce vrea, Coach-ul e responsabil doar de drumul pana acolo.

***

Prin aceste intalniri, ne dorim sa cream o comunitate de oameni care invata sa gandeasca deschis si aplicat, gestionandu-si cat mai corect si concret atat viata personala cat si pe cea profesionala. Fiindca impreuna lucrurile devin mai simple.

Ne vedem la urmatoarea editie a Diminetilor de Coaching programata pe 27 octombrie 2012, in Bucuresti si 10 noiembrie, in Cluj-Napoca!

Mai multe detalii puteti afla scriind la [email protected].

Antrenament pentru CEO (1)

Mihai Stănescu 2 Comentarii

Dupa cum unii dintre voi deja stiti, in ultimii ani am ales sa fac coaching in Romania mai degraba in context de grup sau echipa. Dupa atatia ani de coaching individual, am pastrat totusi o parte din timp pentru intalniri 1 la 1. Iar anul acesta, facand o recapitulare a programelor de coaching individual, am observat ca 90% dintre clienti sunt CEO de companii multinationale sau romanesti. Asadar, seria de articole pe care o incep astazi le este dedicata celor ca ei.

Buun… In primul rand, e important sa vedem un pic contextul in care un CEO isi desfasoara activitatea. Credeti sau nu, in majoritatea cazurilor este un context european, daca nu global. Care context global a cam luat-o razna, de cand cu criza. Pe scurt, majoritatea companiilor pe care le cunosc isi muta resursele in locurile pe care le considera mai sigure pentru explotarea lor si pun presiune din ce in ce mai mare pe „ofiterii de serviciu” din toate celelalte subsidiare/unitati.

economiccrisis.us

Cum afecteaza contextul asta viata organizationala a unui CEO? Hai sa luam cateva date generale:

  • In ultimii 10 ani, proximativ 80% din cele mai puternice companii din lume si-au inlocuit CEO-ul; la nivel local, procentul este mai mare.
  • In ultimii 5, schimbarea persoanelor in pozitia de CEO a crescut cu peste 50% , perioada de pastrare a pozitiei la acest nivel scazand drastic, la aproximativ 3 ani.
  • Board-urile de directori si alti influentatori-cheie au devenit din ce in ce mai putin toleranti la CEO-i cu performante sub standardele asteptate.
  • Singurul mod de a intampina asteptarile din ce in ce mai mari ale oamenilor din companie, ale presei de business si ale opiniei publice generale este ca CEO-ul sa isi depaseasca promisiunile si performantele.

Pana la urma, indiferent cat de stralucit, talentat, cu experienta si motivat ar fi, CEO-ul este si el/ea doar un om. Surprinzator sau nu, acest lucru este uitat adesea, de multi. Iar aici am observat ca interventia mea ca si coach are intotdeauna efect: acesti oameni speciali isi regasesc limitele si invata sa redistribuie energia si deciziile in mod ecologic. Adica sa se protejeze, fara sa piarda nici o secunda informatiile relevante si oportunitatile care ii asteapta in piata.

Mai exista o perspectiva, unica pentru fiecare CEO cu care am lucrat pana acum: el sau ea este singura persoana care opereaza intr-un vid de evaluare. Ceea ce ingreuneaza enorm auto-evaluarea. Singura situatie pe care CEO-ul poate conta in acest caz este evaluarea constanta pe care o primeste – de cele mai multe ori indirect! – de la toti colegii lui sau ei. Si de cele mai multe ori, aceasta evaluare este un factor mare de stres.

Pana acum, sunt deja o multime de subiecte de coaching! Mai adaug unul, binecunoscut tuturor managerilor de companii: pentru mine nu este nici o mirare ca un CEO se simte din ce in ce mai des „in corzi„, pentru simplul motiv ca de la an la an asteptarile si nivelul de performanta este ridicat constant. Toata lumea se asteapta la rezultate mai bune, la profituri mai mari, la o cota de piata mai ridicata. Ceea ce duce la alta de-reglare, absolut fireasca in acest context: toata lumea se asteapta ca un CEO sa isi poarte singur de grija, in privinta recunoasterii personale si profesionale. Adica recunoasterea profesionala, stima de sine si tot ce deriva din ea (abilitatea de a lua decizii corecte, asumarea riscurilor, rezolvarea de probleme complexe etc.) atarna efectiv de un fir de par. Si de multe ori chiar asa este, fara CEO-ul sa stie ca poate avea un partener de incredere. Acest lucru e atat de des intalnit, incat are si un nume: „executive loneliness„!

In incheiere, iti amintesti cum se spune in reclamele de la TV?

„daca apar (aceste) manifestari neplacute, adresati-va de urgenta…” 🙂