Etichetă: comportament

Coaching-ul echipei de management

Mihai Stănescu 1 Comment

Ce se intampla cu echipele de management?

Echipa de management este, din mai toate punctele de vedere, cel mai important grup din orice organizatie. Ei au cea mai mare putere de a influenta mersul lucrurilor. Deciziile lor au reverberatii nu numai pentru orice alt membru din organizatie, ci si pentru viitorul intregii companii. Foarte multi dintre voi isi doresc cu putere sa ajunga la acest nivel. Multi dintre voi sunt deja acolo si au realizat ca, de cele mai multe ori, echipa de management are prea putine resurse si abilitati pentru a-si atinge obiectivele.

Membrii echipei de conducere sunt alesi, de obicei, din cauza responsabilitatilor lor functionale. In plus, mai exista un criteriu care, indiferent cat de emotional suna, atarna greu in balanta extinderii echipei de management: „pe X nu trebuie sa il lasam pe dinafara, e …important!„. Implicit, majoritatea echipelor nu se simt suficient de sigure cat sa isi asume pana la capat design-ul si viitorul companiei. De cele mai multe ori, echipele de management sunt de fapt grupuri de manageri seniori, fiecare cu responsabilitati departamentale si fara nici o idee de a lucra impreuna, altfel decat in interactiuni si dezbateri individuale.

Poate te voi surprinde cu informatia urmatoare: folosirea echipelor de conducere in varful organizatiilor este un fenomen relativ nou. Modul in care leadership-ul structural si functional este organizat in companii este rezultatul unor modele culturale foarte puternice. Hegemonia modelelor de business din Occident (si din USA) a modelat definitiv aparitia si functionarea echipei de management din varfurile organizatiilor. Insa altceva este foarte important, in acest contezt: in ultimele decade, folosirea echipei de management a devenit din ce in ce mai importanta din cauza cresterii complexitatii si diversitatii problemelor, atat in piata specifica (care a devenit globala!), cat si in interiorul companiei (care a fost nevoita sa se adapteze la modele globale de business!).

Read More

De ce mor business-urile?

Mihai Stănescu 10 Comments

Am recitit zilele trecute un studiu de piata din 2008 – destul de celebru in lumea coaching-ului antreprenorial – facut din nevoia de a afla motivele pentru care SME/IMM-urile dispar, dau faliment, intra in incapacitate de functionare. Mai jos aveti primele 8 motive ale acestor nefericite intamplari, motive care mi se par atat de clasice si de evidente incat nu am nici o secunda impresia ca ar fi conditionate de piata in care functioneaza afacerea, de cultura locala sau de zona geografica pe care o acopera produsele sau serviciile companiei.

Lipsa unei viziuni clare, exprimate printr-un plan de afaceri 78%

Probleme cu setarea preturilor 77%

Optimism exagerat (vanzari, investitii) 73%

Nerecunoasterea sau ignorarea lipsei de competente de management 70%

Prioritizare ineficienta sau lipsa ei 66%

Negarea problemelor actuale 65%

Minimizarea importantei marketingului 64%

Experienta insuficienta de business 63%

Daca te intrebi despre relevanta procentajelor, studiul a fost facut in stilul “in ce masura credeti ca acest factor influenteaza…”. Dupa cum bine vezi, atitudinea antreprenorului si modul cum se raporteaza el la ceea ce vrea sa faca in privinta propriului business sunt esentiale. Majoritatea factorilor care influenteaza puternic negativ o afacere mica sau mijlocie sunt legate de:

  • Comportamentul si atitudinea antreprenorului
  • Abilitatile lui de management performant

    • Din aceste doua mari cauze se intampla esecurile in antreprenoriat. Nu din altele! In coaching, aud deseori ca “e de vina sistemul” sau “s-a schimbat total piata” sau alte discursuri de acest gen. Si de fiecare data, intreb acelasi lucru: “Bun si-atunci ce decizi tu sa faci diferit, daca ai ajuns in situatia asta?”

    Daca nici in acest moment nu se schimba nimic in comportamentul si atitudinea antreprenorului, toate aceste probleme se manifesta cam asa (audio, in urechile mele):

    1. “Nu pot creste vanzarile!!”

    2. “Am oameni slabi, care nu sunt motivati si nu vor sa faca performanta!”

    3. “Nu mai fac marketing & PR, oricum nu are nici un rezultat!”

    4. “Credeam ca am o echipa, dar oamenii mei isi vad doar foloasele proprii”

    5. “Nu vreau sa par slab, daca cer ajutor” (mai ales pe partea de business coaching).

    …de unde vin si spun ca a face coaching devine pe zi ce trece un subiect din ce in ce mai crucial pentru antreprenori. Probabil ca te gandesti ca sunt in cautare de clienti de coaching sau vreau sa iti vand ceva. Te-ai insela amarnic, iti spun de-acum! Si te invit sa cauti orice coach care face business coaching si sa stai de vorba cu el/ea. Am scris “crucial” pentru ca acest serviciu mii se pare cam singurul din care poate sa tea jute sa faci schimbarile importante, intr-un ritm suficient de rapid cat sa nu fii prins in vartejul inchiderii afacerii …la care tii atat de mult.

    Partea cea mai dura mi se pare nerecunoasterea lipsei de competente. Am intalnit multi fosti manageri de multinationala, care au avut responsabilitati de milioane de euro in varful stiloului si care, odata lansati in antreprenoriat pur si simplu nu reusesc sa isi adapteze calitatile si competentele la nivelul de business mediu. Pentru ei si pentru tine, am pregatit cateva intrebari clare si la obiect, care concentreaza in catevca randuri pregatirea pentru un program de coaching individual sau cu echipa:

    1. De ce ti-ai deschis afacerea asta? Daca nu esti pasionat intr-adevar de obiectul activitatii firmei tale, mai mult ca sigur iti pierzi interesul si vei esua.

    2. Ce vinzi? Ce problema crezi ca rezolva produsul sau serviciul tau in piata-target?

    3. Care este acel lucru pe care tu il faci mai bine decat oricine in piata ta? Poate fi orice, exprimat in orice fel. Numai sa fie o actiune, ceva vizibil de oricine.

    4.  De ce i-ar pasa pietei potentiale de tine? Aseaza-te in locul posibililor tai clienti si intreaba-te “what’s in it for me?”.

    5. De ce ar cumpara prospectii tai de la tine? De ce nu de la altii?

    6. De cati bani ai nevoie sa continui? Te rog, nu subestima raspunsul!

    7. Cum faci bani usor? Cat mai ai pana devii realmente profitabil, asa cum ti-ai dorit?

    Nu ma astept sa ai toate raspunsurile imediat (in afara de punctul 1, totusi!). Insa daca te gandesti la aceste intrebari, vei deveni un om de business matur, pregatit pentru cateva sedinte de coaching …extraordinare! Nu, nu glumesc. Si nici nu fac marketing agresiv. Chiar vor fi extraordinare, ca rezultat, ca stare emotionala, ca dezvoltare.

    Succes!

    Coaching la pliculet (8)

    Mihai Stănescu 9 Comments

    Buuun. Ai o idee, ai si un plan sa aduci ideea ta extraordinara in realitate. Vizualizezi deja cum colegii, prietenii sefii si chiar familia te vor felicita. Te felicit si eu, in avans! Si am o intrebare pentru tine:

    Ce abilitati si comportamente noi sau

    ce sisteme de asistenta iti pot asigura succesul deplin?

    …

    Posibile raspunsuri:

    • sa ajung la timp la orice intalnire de afaceri/la job;
    • sa raspund la fiecare mail in termen de-o zi;
    • sa am minim 3 intalniri de sales / zi, din care sa extrag cel putin un client / saptamana;
    • sa invat sa finalizez eficient proiectele de care sunt atat de pasionat(a) la inceputul lor;
    • sa invat sa vorbesc in public;
    • sa gasesc 3, 4, 5… oameni in care am incredere si care sa-mi dea sfaturi atunci cand le cer;
    • sa-mi gasesc un grup social cu aceleasi interese ca ale mele si sa ma alatur lor.

    …

    Ia sa vedem, tu ce iti raspunzi?

    burnout… anyone?

    Mihai Stănescu 1 Comment

    Nu stiu cati dintre voi stiu ce inseamna intr-adevar „burnout syndrome”. Cred insa ca multi l-au simtit pe pielea lor. Nu voi face un articol stiintific pe aceasta tema, insa va voi oferi cateva informatii in legatura cu aceasta pacoste moderna. Sper sa va ajute, pe voi si pe cei de langa voi.

    Am de ieri un client nou, un antreprenor destul de „celebru”, cel putin la nivelul industriei in care ii functioneaza afacerile. Un tip super-inteligent, activ, cu simt critic sanatos si …foarte, foarte obosit. Va marturisesc sincer, nu am mai vazut de mult pe cineva atat de consumat de activitatea zilnica. Cat am stat impreuna, in cele 90 de minute ale primei sedinte de coaching, am delimitat rapid tintele si obiectivele pe care si le propune, modul in care putem inainta catre ele si toate detaliile legate de contractul de coaching. Spun „rapid” pentru ca totul a durat cam 10 minute, puse cap la cap. Insa in timpul acestor 10 minute au existat 4-5 pauze lungi, in care mi-a fost dat sa vad un om care incerca din rasputeri sa isi recupereze energia…

    stormysky

    In intalnirea de ieri, am putut vedea inca din primele minute cateva semne ale burn-out-ului. Sau,mai bine spus, ale fazelor premergatoare lui (da, cei care au trecut prin asta isi pot identifica pasii care i-au adus in postura asta ingrata de viata):

    – nervii. Omul era nervos cu toata lumea dimprejur, mai putin cu mine. Nu tipa, dar tonul era rastit de fiecare data cand incerca sa relationeze cu cineva (la telefon sau chiar direct). Asta e un semn clar si usor de identificat, in engleza se numeste „displacement of conflict” si inseamna ca persoana nu-si da seama de unde vine, de fapt, sursa stresului propriu.

    – dorinta nestavilita de a dovedi ca e mai bun. Da, am fost martorul unei insiruiri de succese impresionante. La inceput, am crezut ca e vorba de echipa lui de manageri, insa am constat cu stupoare ca era vorba de o singura persoana: el. Ca si cum nu ar exista o limita la „work harder”.

    – negarea problemelor. Adica cinism si frustrare, bine ascunse intr-un limbaj elevat, in cateva constatari generale de genul „asa-i pe la noi, ce sa-i faci!”.

    …si inca 2-3 din acelasi registru comportamental. De obicei, cand ajung la 3 observatii de acest gen, il confrunt direct pe pmul din fata mea cu acestea. Ceea ce am si facut, in ultimele minute alea intalnirii noastre. Stiti ce s-a intamplat? Acest om de afaceri de succes, plin de idei si de planuri, cu o cultura manageriala impresionanta si cu o experienta de viata cat 3 vieti obisnuite, …s-a oprit. Si a inceput sa zambeasca, sincer si cu ochii inchisi. Eu numesc asta „gol in minutul 90”! 🙂

    Acestea fiind scrise, inchei aici. Nu inainte de a va mai da cateva chei de identificare ale „burn-out syndrome”. Asa ca veti sti ca va indreptati catre asta, atunci cand:

    1. Fiecare zi devine o povara.

    2. Nu mai puteti simti nimic pozitiv in ceea ce munciti.

    3. Nu credeti ca sunteti apreciati sau ca nu aduceti nici o imbunatatire prin ceea ce faceti.

    4. Diferenta dintre valorile proprii si ce faceti e ca de la cer la pamant.

    5. Obiectivele pe care vi le definiti sau care va sunt definite sunt total nerealiste si imposibile.

    6. Fiecare zi (sau o buna parte din ea) este ocupata cu lucruri care nu va aduc nici cea mai mica bucurie/implinire.

    7. Nu v-ati mai vazut prietenii si pe cei dragi de „ceva” vreme si daca s-a intamplat, era intr-o pauza auto-impusa.

    Solutii? Sunt o multime, chiar la degetul mic. Si daca nu reusiti sa le gasiti, dati-mi un telefon, iesim la o cafea si exploram cateva solutii. Ca-i pacat…

    antreprenorul roman

    Mihai Stănescu 1 Comment

    Trebuie sa va marturisesc, din start, ca sunt realmente pasionat de antreprenoriatul romanesc. De ceea ce statul/guvernul numeste prin celebra expresie „IMM-isti”. Sau cum spun americanii, „small to medium business owners”. Cred cu tarie ca ei sunt motorul dezvoltarii Romaniei, atat din punct de vedere al varietatii pietei de business, cat mai ales din punctul de vedere al mentalitatii de business locale.

    Majoritatea dintre antreprenorii romani au mai multe business-uri. La prima vedere, acest fenomen poate fi (si este!) interpretat ca lipsa de stabilitate, nevoie de income din mai multe directii. Insa mie mi se pare ca nevoia la care raspunde acest fenomen este proprie antreprenorului balcanic: sa se exprime intr-o diversitate controlata. Intr-un mediu aparent dezordonat, dar plin de oportunitati.

    Majoritatea antreprenorilor romani sunt tineri. Tineri si chiar foarte tineri. Chiar daca biologic nu mai sunt la varsta primei tinereti, sunt capabili de lucruri asociate in general cu tineretea: re-orientari drastice, adaptari surprinzatoare, infinite variatii ale nevoii de recunoastere, contact cu „latest IT gadgets”, samd… Nu ma intelegeti gresit, nu va vorbesc despre un grup de oameni care isi pierd vremea rasfoind revistele de business prin cafenele. Sau care abia asteapta sa iasa urmatorul aparat de telefonie mobila de la firma X. Aceste lucruri sunt captabile in registrul imediat, al primei-vederi (vezi nevoia de recunoastere de mai sus! 🙂 ). Dincolo de aceste semne, acesti oameni au ceva in comun: dedicatia pentru afacerile lor.

    Pana in momentul prezent, am antrenat zeci de antreprenori. Multi dintre ei isi doreau – si aici citez un prieten – ca afacerea lor sa evolueze „de la o firma foarte mica la o firma mica„. Unii au avut surpriza sa constate ca in 6 luni de antrenament de business au devenit proprietarii/managerii unor firme mai degraba mijlocii, sarind de 1 milion de euro income lunar si/sau de 100 de angajati. In nici un „caz” de client antreprenor nu am intalnit un om limitat in viziune sau incoerent fata de sine. Ingredientele succesului sunt prezente la toti, fara exceptie. Si ei stiu asta. Chiar daca pe moment nu e masurabil, succesul business-ului propriu e de cele mai multe ori undeva in fata lor, eventual umbrit de cate un mic obstacol.

    De cele mai multe ori, cand antrenez un antreprenor, am senzatia ca ne putem foarte usor proiecta in America anilor 1900, in spatiul fantasmat de multi ca fiind „the land of possibilities”. Practic, pe acesta baza de credinta aproape absoluta in fortele proprii se poate construi orice. Nu ramane decat de ales si de implementat acele comportamente care sunt la intersectia dintre eficienta in business si eficacitate personala.

    [Am uitat sa va impartasesc un lucru fundamental: oamenii astia STIU SA SE BUCURE! Cand ajung la obiectivele pe care si le stabilesc, te coplesesc cu veselia si energia lor.Sau cand gasesc acel „aha!” specific coaching-ului si isi schimba punctele de vedere asupra a ceea ce fac, devin aproape niste copii care au gasit MARELE FRIGIDER PLIN CU INGHETATA. Va doresc sa ajungeti sa vedeti macar un moment din acesta, va veti umple de energie…]

    Te salut, antreprenorule!

    Fa business, creaza legaturi si comunitati in mediu tau.

    Da un sens societatii in care traiesti!

    Are nevoie!