Etichetă: COO

Coaching-ul echipei de management

Mihai Stănescu 1 Comment

Ce se intampla cu echipele de management?

Echipa de management este, din mai toate punctele de vedere, cel mai important grup din orice organizatie. Ei au cea mai mare putere de a influenta mersul lucrurilor. Deciziile lor au reverberatii nu numai pentru orice alt membru din organizatie, ci si pentru viitorul intregii companii. Foarte multi dintre voi isi doresc cu putere sa ajunga la acest nivel. Multi dintre voi sunt deja acolo si au realizat ca, de cele mai multe ori, echipa de management are prea putine resurse si abilitati pentru a-si atinge obiectivele.

Membrii echipei de conducere sunt alesi, de obicei, din cauza responsabilitatilor lor functionale. In plus, mai exista un criteriu care, indiferent cat de emotional suna, atarna greu in balanta extinderii echipei de management: „pe X nu trebuie sa il lasam pe dinafara, e …important!„. Implicit, majoritatea echipelor nu se simt suficient de sigure cat sa isi asume pana la capat design-ul si viitorul companiei. De cele mai multe ori, echipele de management sunt de fapt grupuri de manageri seniori, fiecare cu responsabilitati departamentale si fara nici o idee de a lucra impreuna, altfel decat in interactiuni si dezbateri individuale.

Poate te voi surprinde cu informatia urmatoare: folosirea echipelor de conducere in varful organizatiilor este un fenomen relativ nou. Modul in care leadership-ul structural si functional este organizat in companii este rezultatul unor modele culturale foarte puternice. Hegemonia modelelor de business din Occident (si din USA) a modelat definitiv aparitia si functionarea echipei de management din varfurile organizatiilor. Insa altceva este foarte important, in acest contezt: in ultimele decade, folosirea echipei de management a devenit din ce in ce mai importanta din cauza cresterii complexitatii si diversitatii problemelor, atat in piata specifica (care a devenit globala!), cat si in interiorul companiei (care a fost nevoita sa se adapteze la modele globale de business!).

Read More

2014 si optimismul liderilor romani (2)

Mihai Stănescu Leave a comment

In post-ul anterior, iti spuneam ca anul 2014 se prezinta increzator pentru liderii romani din punct de vedere al perspectivelor de crestere ale companiilor pe care le conduc. Continui in aceeasi idee, cu un studiu proaspat: perioada de desfasurare – 23 ianuarie – 6 februarie a acestui an, efectuat pe 117 executivi de top din Romania, majoritatea respondentilor (52%) provenind din companii cu cifre de afaceri mai mari de 50 de milioane de euro, al celor de la EY, intitulat sugestiv ‘’A vision of growth’’.

Studiul scoate in evidenta 5 mari „descoperiri”:

I. Executivii se asteapta la crestere

28% din respondenti anticipeaza o crestere semnificativa de 10 – 30% in ceea ce priveste cifra de afaceri a companiei lor in 2014, comparativ cu 25% in 2013, in timp ce 67% se asteapta la o rata de crestere de 5-10%, in comparatie cu doar 51% la inceputul anului trecut.

II. Cresterea nu e mare

Doar 21% dintre respondenti se asteapta ca rata de crestere a profitului  companiei lor sa varieze intre 5 – 10% in 2014, comparativ cu 37% in 2013, dar acest lucru reprezinta un procent mai mic de 26% fata de 31% in 2013 ce se asteapta ca profitul companiei lor sa creasca cu 10-30% in 2014.

III. Mariri de salarii la top

La inceputul anului 2014, 2% dintre respondenti spun ca majorarea salariilor in compania lor este de asteptat sa depaseasca 10%, acelasi procent ca anul trecut. Aspectul cel mai important releva faptul ca in timp ce 42% au spus ca nu vor fi majorate salariilor in 2013, doar 19% spun acelasi lucru de la inceputul anului 2014

IV. Banii de la banci, in scadere

In acest an, strategia principala a companiilor ramane finantarea investitiilor prin imprumut bancar (49% in 2014 vs 46% in 2013). Imprumuturile intre companii, resursele proprii, precum si profitul reinvestit sunt asteptate sa creasca la 39% in 2014, comparativ cu 27% la inceputul anului 2013.

V. Reinventeaza-te sau dispari

Spre deosebire de anul trecut, cand majoritatea companiilor (76%) au declarat ca vor continua sa ramana pe piata in cazul în care aceasta scade, in 2014 doar 56% spun acelasi lucru. Totusi un procent mai mare de companii (56% in 2014 vs 46% in 2013) sunt dispusi sa transforme piata prin abordari inovatoare in cazul in care apare un astfel de declin.

***

Pe larg, studiul abordeaza mediul interior si exterior in care executivii de top si companiile lor din Romania functioneaza, astfel:

Cum definesc companiile succesul?

Companiile masoara succesul cumuland rezultatele financiare (96%), cota de piata (63%) si brand awareness-ul (39%), dar satisfacția clientilor (78%) pare sa ocupe un loc important pe lista lor de criterii. In 2014, distributia acestor elemente ramane destul de similara cu cel indicat de respondenti la inceputul anului 2013.

Care sunt cele mai puternice atuuri ale competitiei?

Pretul mic reprezinta avantajul principal al concurentei respondentilor, de pe piata locala, ce a scazut de la 31% in 2013 la 26% in  2014. Insa brand awareness-ul a ramas cel mai important atuu (37% in 2014 fata de 39% in 2013). O crestere notabila reprezinta segmentul de „Cercetare & Dezvoltare’’, pana la 7% in 2014, de la doar 2% de la inceputul anului 2013.

Ce fel de angajati vor liderii?

Acestia din urma (82 % in 2014, fata de 83% in 2013) sunt constienti ca educatia si forta de munca calificata joaca un rol important in succesul companiei lor. Astfel, 37% din respondenti se așteapta la o crestere a numarului de angajati in 2014, in scadere de la 56% la inceputul anului 2013. Vestea buna este ca, la începutul anului 2014, 14% dintre respondenti spun ca se asteapta ca numarul angajatilor sa creasca intre 10 – 30%, comparativ cu doar 5% in 2013. In ceea ce priveste cresterea salariala, doar 2% dintre respondenti spun ca este de asteptat un procent de crestere de peste 10% in compania lor, acelasi procent ca si anul trecut.  Studiul sublinineaza ca in timp ce 42% au spus ca nu ar fi nici o crestere salariala in 2013, numai 19% spun acelasi lucru la inceputul anului 2014. Respondentii (31%) sunt insa extreme de constienti de legatura stransa ce exista intre nivelul de competenta si performanta companiei.

Cum stam cu profitul si increderea in business in 2014?

Increderea in cresterea industriei per total ramane destul de scazuta in 2014, chiar daca cei mai multi respondenti se asteapta ca veniturile sa creasca. Decalajul dintre increderea in industrie si prognoza de crestere a companiei ramane remarcabil si in 2014 , ceea ce arata ca societatile se incred in strategiile lor, deoarece  care se simt mai bine pregatite (de la 25 % in 2013 la 40 % in 2014) pentru a face fata provocarilor mediului de afaceri.

***

La inceputul anului 2014, 80 % dintre respondenti spun ca strategia companiei lor de a creste vanzarile consta in introducerea produselor / serviciilor noi pentru clientii existenti (fata de 75 % in 2013), in timp ce doar 10 % spun ca vor fi reduce preturi (in comparative cu 18 % in 2013).

Ma bucur sa vad ca incepem sa ne deschidem mintile pentru moduri de a face business din ce in ce mai variate, mai performante. Piata de business din Romania este inca un ecosistem instabil, cu multe zone albe, libere. Si oamenii fac, din ce in ce mai mult, diferenta.

Succes!

2014 si optimismul liderilor romani

Mihai Stănescu 2 Comments

Anul trecut, pe vremea asta, iti spuneam ca traim vremuri cel putin interesante fiindca mai multe companii multinationale din Romania isi schimbau liderii. Gasiti articolul AICI.

Dupa inca un an de coaching in Romania, confirm si eu, din practica, faptul ca noii lideri romani sunt increzatori in perspectivele de crestere ale companiilor pe care le conduc. Oamenii de la PWC au si facut un studiu despre asta, studiu despre care vreau sa iti spun cateva lucruri astazi.

Diferenta majora dintre ani este increderea pe care conducatorii mediului privat de business din Romania o au in viitor. Astfel, 86% dintre CEO-i se arata oarecum sau foarte increzatori in privinta sanselor de crestere in urmatoarle 12 luni, iar 39%, foarte increzatori. Si proiectia increderii se pozitiveaza, pentru viitor: pe termen mai lung, 96% sunt oarecum sau foarte increzatori in ceea ce priveste sansele de crestere in urmatorii trei ani, iar 49%, foarte increzatori.

La nivel de industrie, CEO-ii din turism sunt mai increzatori cu privire la perspectivele pentru urmatoarele 12 luni (46 %), urmati de cei din domeniul bancar si piete de capital (45 % ), de cei din retail (44 %),  de cei din servicii financiare (44 %), comunicatii (44 %) si de cei din inginerie si constructii (41 %). Adica unele industrii sunt mai …gata de schimbarea perspectivei. Si prin vocea primului reprezentant local al companiei, spun asta.

La nivel regional, CEO-ii din Europa Centrala si de Est arata cel mai scazut nivel de incredere in privinta economiei mondiale (26%), dar CEO-ii romani sunt mult mai optimisti, 45% din respondenti au incredere ca economia globala se va imbunatati in urmatoarele 12 luni, comparativ cu doar 13 % anul trecut. Balcanii sunt un teritoriul cultural flexibil, care in aceste vremuri se poate adapta si poate castiga inainte de vreme cateva meciuri importante.

Preocuparea cea mai des intalnita a CEO-ilor, reflectata in studiu, reprezinta modul de actiune al Guvernului sau mai bine zis lipsa acestuia. Alte preocupari ar fi supra-reglementarea (72%), deficitele fiscale (de 71%) care sunt mai mari decat au fost vreodată, cresterea poverii fiscale (70%), disponibilitatea competentelor-cheie (63%), volatilitatea cursului de schimb (60% ) si lipsa de stabilitate pe pietele de capital (59% ). E si firesc, nu am intalnit inca CEO in Romania care sa nu fie nemultumit de parteneriatul cu Guvernele locale. Mint, am intalnit unul, care face afaceri cu Guvernul de cand compania multinationala pe care o conduce a aterizat in Romania. Insa va pot spune ca este o situatie speciala de coaching in Romania, datorata in primul rand obiectivelor cu care a venit in coaching acest CEO: re-cucerirea pietei europene, investitii in Orientul Indepartat etc.

Subiecte de actualitate precum amenintarilor cibernetice – inclusiv lipsa de securitate a datelor – si viteza schimbarilor tehnologice disruptive sunt privite ca amenintari de mai putin de jumatate din CEO-i. Cred ca studiul celor de la PWC a ocolit cu brio segmentul puternic de IT din tara noastra. Din intalnirile de coaching cu maangerii companiilor multinationale de IT&C, viteza schimbarilor de solutii in servicii este unul dintre primele puncte de adaptare in stilul de conducere.

Cam asta ar fi. Inchei cu cateva date pe care le consider utile, din aceeasi sursa:  

  • 47% din CEO-ii romani – cred ca inovarea de produs / serviciu e cheia businessului
  • 84% din CEO-ii romani – au intreprins initiativa de reducere a costurilor in cele 12 luni ce au trecut
  • 63% din CEO-ii romani – vor sa faca acelasi lucru in privinta costurilor pentru urmatoarele 12 luni
  • 22% din CEO-ii romani – se asteapta ca efectivul de angajati sa creasca cu 5% pe parcursul urmatoarelor 12 luni
  • 92% din CEO-ii romani – cred ca progresul tehnologic va fi cel care le va transforma business-ul in urmatorii 5 ani
  • 73% CEO-ii romani – vor ca Guvernul sa reglementeze legislativ clar si sigur si nu in ultimul rand, proiectat pe termen lung

Fie ca esti sau nu (inca!) la acest nivel de decizie si reprezentare a companiei in care lucrezi, aceste date pot spune multe pentru perioada care urmeaza. Iti doresc sa iti gasesti inspiratia pentru cele mai bune decizii! Un an mai bun!

Succes!

CEO: plan de actiune contra hazardului etic

Mihai Stănescu Leave a comment

Scriu acest mic post datorita unor observatii din practica de coaching in Romania, observatii care tin de comportamentul si valorile celor care populeaza salile de consiliu ca si echipe de management ale companiilor. Adica m-am uitat cu atentie la oamenii care conduc business-urile din Romania si am tras cateva concluzii. Concluziile le-am transformat in actiuni (deh, deformatie profesionala!) si ma grabesc sa ti le impartasesc. Practic, fara cuvinte de prisos!

Cei cu functia de CEO – si mai general, cei care sunt la „nivelul C” intr-o companie – sunt intr-o pozitie unica de a plasa etica la nivel prioritar numai prin actiunile lor de zi cu zi. Insa doar simplul fapt de a modela etica nu e nici pe departe indeajuns. Pe langa a le explica oamenilor importanta eticii si demonstrand-o prin comportamentele si alegerile zilnice,  iti mai ofer 5 actiuni pe care le poti intreprinde pentru a indrepta organizatiile spre o cultura bazata pe etica.

1. Asteapta la randul tau un comportament respectuos, etic si corecteaza-le imediat pe cele care nu corespund asteptarii tale.

2. Asigura-le oamenilor tai (colegi, subordonati, parteneri) un spatiu de incredere in care sa poata discuta problemele de natura etica cu care se confrunta in munca lor. Neaparat!

3. Deschide cat poti de des, cu ei, discutii despre valorile organizatiei, asteptarile etice si codurile de etica ale industriei in care operati.

4. Da-le oamenilor tai oportunitatea de a exersa luand decizii corecte, etice. Se vor cerne imediat.

5. Vorbeste cu ei deschis despre propriile decizii etice pe care le iei si – mai ales! – despre de ce sunt ele importante.

Cam asta ar fi. Un ultim cuvant: De ce este atat de important sa ne raportam proactiv la etica de business?

CEO-ii/directorii generali protejeaza caracterul organizatiilor lor. Adica tu stabilesti exemple de comportament pe care toti ceilalti le urmeaza. Adica tu ai responsabilitatea de a crea unde de comportamente, alegeri si conversatiii etice in compania ta. Iar conducatorii cu o gandire orientata inspre progres isi asuma aceasta responsabilitate de a proteja caracterul companiilor lor. Atunci cand ei aleg sa vorbeasca deschis despre propriile eforturi de a lua decizii etice, in acelasi timp transfera aceasta invatatura mai departe spre oamenii lor.

In final, aminteste-ti ca criza globala a fost definita cel mai simplu posibil ca si consecinta evidenta a unui „hazard etic„.

Mingea e la tine. In primul rand, la tine.

Succes!

Top team coaching: III. Antrenorul „greilor”

Mihai Stănescu Leave a comment

Inchei astazi aceasta mica serie, cu cateva randuri pe o tema care mi se pare fundamentala, in coachingul executiv: daca coachingul este adjuvantul de care profesionistii au nevoie in drumul lor catre performanta, cine este realmente in stare sa antreneze seniorii din echipa de management?

Bien sur, majoritatea coachilor sustin – sus si tare – ca pot si stiu sa faca asta. Probabil ca asa si este, fiecare beneficiaza de clientii pe care ii merita. Insa am vazut in ultimii ani de coaching in Romania de prea multe ori manageri seniori care observa ca programul de coaching in care sunt implicati nu ajunge la rezultatele de care au nevoie. Ilustrativa este fraza pe care mi-a soptit-o unul dintre cei mai seriosi si profesionisti directori de HR din piata corporatista romaneasca: „draga Mihai, dupa un an de coaching (cu altcineva, n.a.) mi-am dat seama ca am facut o mare greseala; nu am ajuns unde ne-am propus si regret ca nu lucram impreuna.”

Dincolo de recunoasterea pe care am primit-o de la acest super-profesionist – tardiva, ce-i drept! 🙂 – sunt aici sa va spun ca munca de antrenament pentru membri unei echipe de management nu este o munca pentru cei slabi de inger. Daca nu oferi din primul moment valoare adaugata, inteleasa clar si adecvat la situatia specifica in care e echipa, vei fi eliminat rapid. Si pe buna dreptate. Implicit, cel care se apuca sa lucreze la acest nivel are nevoie sa castige ultra-rapid increderea unor oameni extrem de inteligenti, puternici si sceptici. Nici nu cred ca mai este nevoie sa spun ca cel/cea care sunt prea sensibili la autoritate sau la a accepta critici severe nu rezista mult in ecologia unui board de management.

Buuun… hai sa vedem ce abilitati practice are in sacul propriu un coach potrivit pentru echipa de management a businessului tau. Despre acest lucru am mai scris, la modul implicit, in mini-seria Antrenament pentru CEO, insa imi doresc sa clarific macar cateva din abilitatile-cheie:

1. Abilitatea de a interpreta corect, in timp real, nivelele multiple ale dinamicii echipei si de a le aduce in constiinta managerilor pe cele care ridica productivitatea. In fiecare moment se produc interactiuni foarte interesante, intre starile unui manager, in relatiile dintre manageri, chiar si intre grupul ca intreg si o varietate de influente externe. Aceasta abilitate nu apare ca urmare a intuitiei, ci este rezultatul unei cunoasteri extrem de speciale, obtinuta prin practica observatiei dinamicii inconstiente de grup si a dezvoltarii grupurilor umane. Bineinteles, cine are ochi sa vada, va vedea. Iar „ochii” au nevoie si de practica indelungata de coaching exact in situatii de acest gen.

2. Un reflex de constientizare a gradelor de putere si a miscarii puterii in interiorul grupului de directori. Iar acest reflex are nevoie sa fie insotit de o lejeritate in a interveni in aceasta miscare, directionand modurile in care este folosita puterea personala si profesionala a grupului.

3. O abilitate de comunicare speciala: aceea de a pune in cuvinte simple, inteligibile de oricine, ce este observabil din postura de coach. Aici mai este nevoie de ceva fundamental pentur acest nivel de interactiune: de atitudinea de profesionist al performantei, care iti va permite sa ridici orice problema privind functionarea echipei si a membrilor sai, in cel mai potrivit moment.

*Intermezzo: incerc sa fiu cat de sintetic pot, cred ca se poate scrie un intreg volum numai la aceste 3 puncte…*

4. O cunoastere foarte clara a pericolelor etice si practice de a lucra cu un grup care are atata influenta. In particular, coachul trebuie sa fie perfect constient de consecintele supra-identificarii lui cu o alta persoana din echipa de management (de obicei, cu CEO-ul sau unl dintre inlocuitorii sai). Implicit, de aici rezulta impartialitatea si echilibrul dinamic al interventiei, fara ca reactia supra-dozata a coachului – „eu nu sunt membru al acestei echipe!” – sa distruga increderea care sta la baza oricarei relatii performante.

5. Un simt bine ascutit al modului in care functioneaza un business. Al modurilor in care apare profitul, prin valoare adaugata. Castig de fiecare data increderea clientilor din echipele de leadership prin competentele de mai sus, insa cu majoritatea ajung sa lucrez pentru ca ei inteleg cum face business echipa de management a companiei. Si aici, nuantele sunt infinite!

Inchei aici, mai degraba din motive ce tin de lungimea textului. Daca vrei sa vezi ce povestesc in aceasta serie, in realitatea companiei tale, te invit sa ne cunoastem.

Succes!

Top team coaching: I. Provocarile

Mihai Stănescu Leave a comment

Sunt la jumatatea drumului pe care Malcolm Gladwell l-a definit atat de bogat in imagini in Outliers, prin „regula celor 10.000 de ore de practica„. Si din aceasta pozitie a experientei de coaching in Romania, vreau sa iti spun cateva lucruri specifice despre dezvoltarea segmentului de varf al organizatiei din care faci parte.

De mai multi ani lucrez cu echipe de management, pentru dezvoltarea lor si pentru cresterea impactului businessului pe care il conduc. Dincolo de placerea generata de recunoasterea primita, aceea de a fi coach-ul unui grup de oameni de care realmente depinde destinul profesional a mii si mii de oameni, sunt primul care spune ca la acest nivel este cel mai greu sa obtii o transformare autentica, de durata. De ce? Pentru simplul motiv ca echipa de conducere a unei companii, cu tot cu managerul ei, este un organism extrem de complex si de viu. Care organism se confrunta cu cateva provocari foarte specifice, care nu sunt intalnite in celelalte zone ale organizatiei.

Hai sa vedem doar cateva dintre ele, impreuna, ca sa iti faci o idee:

1. Atentia tuturor este pe ei/ele. Cand se intalnesc, cand ies pe hol, la cafea, oriunde…toata organizatia devine atenta. Spera sa vada semne. La fel face si competitia, cu alte instrumente. Si partenerii, clientii, furnizorii etc. Bref, toata atentia asta nu incurajeaza deloc deschiderea si reflectia solida. De aceea, coachingul de echipa la nivelul asta este un beneficiu enorm pentru cei vizati de atentia excesiva si lipsita de suportivitate.

2. Relatiile de putere sunt centrale in acest grup. Fiecare mica decizie, orice alegere posibila este afectata direct atat de rezultatele pe care si le doresc, dar si afecteaza influenta si planurile de viitor ale fiecarui membru al echipei de management. Am vazut acest fenomen in mai toate echipele de bord cu care am lucrat: modelele de comunicare si decizie sunt extrem de complexe, chiar daca toata lumea face apel la logica bunului simt si al simplitatii. Si mai e ceva, cireasa de pe tort: seful echipei este si CEOul organizatiei. Implicit, coachingul echipei de management devine un „medicament profilactic” al sanatatii relatiilor si rezultatelor muncii in grup.

3. Tensiunile mediului. Care este prezenta, peste tot, la acest nivel. Tensiunea dintre situatia actuala si cea dorita, intre cooperarea de care e nevoie in echipa de management si competitia implicita a intrarii pe usa CEO-ului…s.a.m.d. Odata ce ajungi in echipa de conducere, nu mai ai cum sa te intorci. Implicit, tensiunea creste! De aceea, coachingul echipei care conduce organizatia asigura echilibrul intre tensiuni, regland in acelasi timp si „imunitatea grupului” la influente toxice.

4. Supra-specializarea individuala si paradoxul directoratului. Cei sau cele care ajung in pozitia de director sunt de obicei campioni in domeniul din care provin. Si au fost rasplatiti de companie pentru realizarile lor extraordinare. Ceea ce induce un paradox, inerent bordului de management: cum sa ii ajuti pe ceilalti, cand esti acolo din cauza rezultatelor tale individuale, din specializarea ta? Observand ani de zile acest paradox, pot spune ca rezultatul vizibil este cam asa: un exces de incredere in abilitatile specializarii lor, insotit de o anxietate destul de prost gestionata …cand vine vorba de gestiunea relatiilor intre colegi (mai ales cand tot grupul este reunit!). Si asta duce, invariabil, la o nestiinta foarte bine mascata in a gestiona situatii in care provocarile sunt comune. Aici, coachingul de echipa devine un adevarat act de invatare prin experienta directa. Nu spun mai multe, cei care ma cunosc stiu la ce ma refer!

5. Absenta spatiului de reflectie comuna. Vechii greci isi conduceau democratiile in forum. Se asezau si discutau, analizau, dezbateau si hotarau impreuna ce si cum trebuie facut. De la ei am invatat cu totii ce inseamna sa conduci democratic. Ei bine, in companiile pe care le-am intalnit in practica mea de coaching in Romania, tocmai acest forum lipseste. Si directorii au o reala dificultate in a-l stabili. Nu exista un spatiu care incurajeaza transparenta si permite munca in comun. Implicit, toata lumea evita pe toata lumea. Subtil, fara prea multe cuvinte, eventual sustinand contrariul. In acest context, coachingul de echipa realmente creaza acest mediu si ii sustine, incurajeaza si intareste pe directori sa con-lucreze.

Pardon, nu coachingul de echipa face asta. Eu am invatat sa fac asta, dupa 5.000 de ore de coaching, individual si de grup, in cele mai diverse situatii. Asta nu se invata la scoala si nici in alte medii organizationale, in afara bordului de management.

Succes!

Coaching-ul echipei de management (III)

Mihai Stănescu Leave a comment

Inchei aici seria de articole despre antrenamentul echipei de management a unei organizatii, oferindu-ti cateva detalii privind competentele pe care un coach este nevoie sa le aiba pentru a face coaching la acest nivel. Importanta acestor competente este majora, atat pentru coachingul in Romania si dezvoltarea lui, cat si pentru cei care deja se gandesc sa apeleze la un coach pentru optimizarea efortului organizational si imbunatatirea extrema a rezultatelor in business.

Sunt mai multe competente critice pe care o echipa de management are nevoie in lucrul cu un coach. Ideea centrala a acestora este aceea ca toate competentele contribuie la abilitatea coach-ului de a dezvolta un climat de incredere, siguranta, transparenta si responsabilitate. Cele mai puternice abilitati, in viziunea mea, sunt:

  • Abilitatea de a observa nivelele multiple de dinamica – atat interpersonala, cat si a echipei ca intreg – in timp ce acestea se intampla. In fiecare moment apar interactiuni foarte interesante intre membrii echipei, intre echipa si mediu in care lucreaza, ba chiar si in fiecare individ. Observarea cu acuratete si detasata a acestor interactiuni si a modificarilor care le genereaza se bazeaza pe o cunoastere profunda, teoretica si practica, a dinamicii de grup, a proceselor de dezvoltare ale echipelor, a principiilor interactiunilor dintre sistemele vii. Desigur, este nevoie si de multa, multa experienta practica!
  • In directa legatura cu prima abilitate este aceea de a alege (sau de a te lasa ales!) interactiunile care sunt sau pot fi productive pentru functionarea echipei. De cele mai multe ori, ceea ce apare la suprafata intr-un antrenament de echipa poate deveni extrem de productiv daca este reflectat corect de catre coach. Bineinteles, aceasta abilitate este intr-adevar folositoare numai atunci cand coach-ul este in stare sa decida pe loc (nu sa ghiceasca!) ce este realmente important in arhitectura dezvoltarii echipei si ce merita intr-adevar sa fie adus in atentia tuturor ca si observatie care modifica lucrurile in bine.
  • A treia abilitate este constientizarea puterii si influentei si a cum aceste doua tipuri de energie se misca – liber sau controlat – in interiorul echipei. Ca sa aiba efect, este necesar ca aceasta abilitate sa fie insotita de un relativ confort al coach-ului in a interveni si de a influenta modurile in care energia puterii este folosita de grupul de manageri. O intrebare potrivita in acest caz, pentur coach, este: Cine poseda ce fel de putere aici si cum/cand o foloseste?
  • A patra abilitate este una lingvistica: aceea de a pune in cuvinte simple ceea ce este observat, de a se delimita strict de orice jargon intern folosit si de a reflecta si reformula corect ceea ce se intampla. Cea mai intuitiva imagine, aici, este cea a limbajului de TV: vorbeste folosind cuvinte pe care le-ar intelege un copil de 12-13 ani. Aceasta abilitate trebuie sa fie insotita de puterea de a ridica orice fel de problema echipei – indiferent de cat de dificila pare! – la momentul potrivit.
  • A cincea abilitate este etica profesionala: coach-ul are nevoie de un ansamblu etic foarte puternic, in confruntarea cu riscurile lucrului cu o echipa de manageri. In special, coach-ul trebuie sa fie constient de consecintele identificarii cu o singura persoana din grup – chiar daca aceasta este CEO-ul sau CFO-ul – sau, in general, cu orice „parte” sau „gasca” care se manifesta intr-o interactiune.  Foarte necesara in acest caz este capacitatea de a raspunde rapid in mod judicios, sincer si potrivit la orice provocare iesita din sanul echipei.
  • A sasea si poate cea mai importanta abilitate este aceea a cunoasterii practice a business-ului, in special a modului in care compania face bani. Intr-o echipa de management, coach-ii isi castiga increderea fiind experti in procesele sistemice existente in echipa, dar mai mult decat atat prin faptul ca inteleg ce business conduc acei manageri. Coach-ii care nu cunosc conditiile sistemelor din care face parte compania (piata, avantajele competitive, provocarile generale, etc), structura organizationala, conditiile de munca ale oamenilor din companie si inca pe-atat sunt foarte greu de crezut la nivelul unei echipe care conduce un business.

***

La finalul acestei serii, iti marturisesc ca am trecut in revista doar cateva dintre elementele pe care o echipa de management are nevoie sa le ia in considerare in momentul in care se decide sa lucreze cu un coach. Departe de mine gandul sau intentia de a da o „reteta pentru succes”. Mai degraba, am vrut sa pun cateva jaloane folositoare, atat pentru organizatia care isi doreste sa lucreze cu un coach la nivelul echipei de conducere, cat si pentru coach-ii care isi propun sa lucreze la acest nivel.

Succes!

Studiu de caz: directorul cel nou si echipa tehnica

Mihai Stănescu 5 Comments

Situatia

Am fost contactat de un director de HR pe Europa de Sud-Est al unei companii multinationale, pentru a oferi coaching in Romania unui coleg de-al lui dintr-un departament tehnic local. Acest director fusese recrutat recent, venea dintr-o pozitie de C.O.O. de la o alta companie mai mica, dar cu rezultate vizibile pe piata de IT din Romania. Directorul in cauza era (si este!) un tip extrem de inteligent, vizionar, cu o mare capabilitate de a indruma si sprijini echipa sa. Minte de inginer, mobilata foarte adaptat la cerintele managementului modern, calatorise mult prin lume si avea si un MBA la activ, facut „la foc continuu” intr-una dintre universitatile de prestigiu din USA.

„Problema” era – din punctul de vedere al HR-ului – ca „nu se intelegea cu echipa”. Dupa primele luni, echipa „devenise demotivata” si „existau plangeri” la adresa stilului de conducere. Rezultatele scontate ale acestei echipe nu se modificasera, acest fapt fiind pus pe seama „experientei si expertizei” membrilor echipei.

Inca de la primele intalniri de discutare a contractului, am observat ca climatul in acea organizatie era unul aparent calm, dar cu o competitivitate destul de puternic agresiva in fundal. Pe scurt, oamenii erau obisnuiti sa lupte sau sa fuga. Iar cei care ramasesera erau „invingatorii”. Exact acesta era si cazul echipei tehnice, alcatuita din 8 oameni „tari”, care trecusera prin multe situatii in cei 5-6 ani de experienta impreuna.

Cererea HR-ului a fost exprimata ca un posibil contract individual de coaching care „sa rezolve problema de leadership” a proaspatului director. Inainte de a o aproba, am cerut sa avem o intalnire comuna cu directorul si cu echipa lui. Zis si facut, din intalnirea care a durat 4 ore am inteles cu totii atat modul de functionare al echipei, cat si ce isi doreste fiecare parte implicata in acest conflict.

Bine-inteles, ca in mai toate cazurile de acest gen, problema nu putea fi rezolvata lucrand numai cu o parte implicata, adica cu directorul. Asa ca le-am propus un program de intalniri de echipa, program care a fost acceptat cu un entuziasm moderat. Motivul l-am aflat la sfarsit si este clasic: „au mai fost tot felul de training-uri si consultante si …nu am facut decat sa pierdem timp si sa ne incarcam agendele cu lucruri pe care nu le-am folosit dupa„.

Obiective

  1. Sa identifice blocajele din relatie, de fiecare parte.
  2. Sa ridice nivelul de performanta de (self)management in departament (cu KPIs definiti).
  3. Sa gaseasca un stil de comunicare si colaborare propriu, in interiorul echipei.

Actiuni

Am facut interviuri initiale cu directorul local de HR, cu CEO-ul si cu inca 2 colegi ai managerului, de pe acelasi nivel. Apoi am avut o intalnire extinsa (150 minute) cu managerul in cauza, in care am explorat impreuna atat experientele lui profesionale, cat si situatia actuala.

In intalnirea de grup, am facilitat alcatuirea unei agende de intalnire, iar la sfarsitul acestei intalniri am structurat solutiile propuse intr-o schema de lucru. Acordul a fost ca aceasta schema de lucru sa devina un plan de actiune intern, cu obiective si metode de masurare a rezultatelor. Intr-o luna am primit planul de actiune si am putut sa agream un program de 1 an de zile de coaching de echipa, cu o intalnire lunara de 6 ore.

Printre metodele de masurare s-au stabilit si 2 intalniri cu CEO-ul si HR-ul, pentru evaluarea programului in timul desfasurarii lui.

Rezultate

Generale:

Primul rezultat a fost implicarea mai multor forte din companie in acest proces. Atat CEO-ul, cat si HR-ul local si-au exprimat disponibilitatea si dorinta de a sustine efortul echipei. Acest lucru a determinat o modificare esentiala, in timp, a culturii organizationale: din agresivi si combatanti, oamenii au avut optiunea de a lucra deschis si colaborativ. Intr-un an de zile, aceasta optiune a fost folosita destul de des si in afara programului, de catre alti manageri, cu ajutorul CEO-ului.

Al doilea rezultat notabil a fost detensionarea relatiilor dintre departamentul tehnic si cele de business. Numarul de refuzuri de asistenta a scazut la 0.

Specifice:

Directorul si-a adaptat stilul de comunicare si de luare a deciziei, luand in considerare experienta oamenilor din echipa sa si cerandu-le feedback in mod constant. Echipa a reusit sa treaca peste orientarea exclusiva pe relatii si au inventat un nou nivel de performanta profesionala, nivel pe care l-au denumit „black belt”. Acest nivel, cu procedurile de rigoare, a fost mai tarziu exportat in intreaga zona europeana a companiei.

Timpul dedicat sedintelor de departament a scazut cu 50%, in conditiile in care numarul de decizii per sedinta s-a triplat. Din aceste decizii, mai mult de 80% au fost aprobate de catre director si implementate de echipa. Doua dintre aceste decizii au dus la inovatii profunde a sistemelor tehnice din companie.

Atat CEO-ul, cat si HR-ul regional au dat exemplu departamentul tehnic din Romania ca spirit de echipa si rezultate extraordinare.

Inca ceva…

Dupa primele 2 intalniri, oamenii au inceput sa zambeasca, sa isi arunce glume si sa se manifeste relaxat. Seful lor le-a incurajat aceste comportamente, terminand fiecare sedinta cu o gluma pregatita dinainte. De cele mai multe ori, buna… 😉

7 intrebari pentru un director proaspat promovat

Mihai Stănescu 4 Comments

Promovarea pe o pozitie de director, partener sau membru in board-ul unei organizatii aduce cu sine o multime de responsabilitati noi. Acestea pot fi de ordin executiv, administrativ sau chiar legal. Importanta lor este covarsitoare si nu trebuiesc tratate cu neatentie. Cu toate acestea, mai exista si alte lucruri de luat in seama, care la prima vedere par mai subtile.

De exemplu, daca esti numit din interiorul organizatiei, ai nevoie sa treci printr-o schimbare de identitate profesionala care sa insoteasca schimbarea de rol. Iar aceasta schimbare trebuie facuta rapid si fara costuri colaterale mari, de cele mai multe ori neexistand posibilitatea de a creste firesc, in ritmul tau. Daca esti “vanat” din experiorul companiei si ai avut pana acum o pozitie in afara top management-ului, apar si alte presiuni legate de construirea relatiilor cu colegii, accesul la informatie, limitele decizionale care ti se impun si ariile de business pe care e nevoie sa le recuperezi din alunecarea lor catre ceilalti membrii ai board-ului de management.

De fiecare data cand antrenez un top manager la inceputul carierei lui de membru in board-ul administrativ al unei companii, sunt realmente uimit de “candoarea” gandirii lui: parca se tine cu toata puterea de statutul lui de manager, chiar daca a acceptat de ceva vreme saltul calitativ al propriei functii. Pentru a preveni macar aceasta dezvoltare doar pe jumatate (rol fara identitatea asociata), am listat mai jos 7 intrebari care pot structura un proces de inductie profesionala la acest nivel. Mai precis, va ofer mai multe variante ale fiecarei intrebari, cu scopul declarat de a putea fi adaptate la fiecare situatie specifica din aceasta tema:

©pinkbat.com
  1. Ai discutat cu CEO-ul sau GM-ul tau despre care este cea mai potrivita abordare pentru tine in noul rol de director? Ati stabilit macar 4-5 lucruri clare in privinta rolului si responsabilitatilor specifice de la acest nivel? Intelegi pe deplin cum functioneaza board-ul, la nivel de proceduri, cultura si luare a deciziilor?
  2. Ce inseamna pentru tine sa fii director? Cum ii percepi pe colegii tai de pe acelasi nivel? Cum poti sa fii confortabil pe deplin cu noua ta identitate?
  3. Ai discutat impactul noului tau rol cu fostii colegi si cu echipa ta? Care sunt asteptarile lor?
  4. Cum iti schimbi modul in care acumulezi informatie relevanta? Ce reviste, ziare, articole sau canale TV vei urmari? Si la ce lucruri e nevoie sa fii mai atent, acum?
  5. Ti-ai definit imaginea publica intr-un mod in care esti confortabil cu ea? La ce conferinte, intalniri si evenimente vei participa? Cu cine vei face networking si cum iti vei reprezenta organizatia?
  6. Ce ai nevoie sa inveti rapid, ca si specialist in management? Care sunt abilitatile strategice care ti-ar conferi o prezenta sigura in board-ul companiei?
  7. Ce schimbari aduce aceasta numire in celelalte parti ale vietii tale? Dincolo de bucuria promovarii, ce e nevoie sa faci diferit acasa, cu prietenii, cu fostii colegi, astfel incat acestia sa nu se simta exclusi din relatia cu tine?

Eveniment: COMPETITION, Personal Ethics And Sustainable Management in Romania

Mihai Stănescu 1 Comment

COMPETITION, Personal Ethics And Sustainable Management in Romania

http://www.markmedia.ro introduces: An exceptional Metasysteme Coaching ONE-DAY WORKSHOP FOR LEADERS

To register: http://www.metasystemecoaching.ro/romana/contact

COMPETITION, Personal Ethics And Sustainable Management in Romania

Trainer & Coach: Alain Cardon & network

ARE YOU PREPARED FOR A FULL DAY OF VERY CHALLENGING EXPERIENTIAL LEARNING AND QUESTIONING ON THE CURRENT BUSINESS ENVIRONMENT, AND ON WHAT TO DO TO PARTICIPATE IN SIGNIFICANT CHANGE FOR ROMANIA?

  • How can you be an ethical, authentic and participative leader in the current economic situation in Romania?
  • How can short-term, quick-win business and career opportunities undermine longer-term sustainable results?
  • How do your attitudes and beliefs about competition affect your day-to-day professional and personal choices?
  • What deep effect does a highly competitive market have on your organization’s management, internal collaboration and financial results?

PROGRAM

9:00 Introduction to the program

9:30 Systems Thinking: Understanding organizational implicit structure and behavior.

10:00 BREAK

10:30 A practical strategic exercise: “sustainable management and organization development in the larger business environment”.

13:00 LUNCH (sub-group accompanied debrief…)

14:00 …Sub-group accompanied debrief (continued).

14:30 Large-group accompanied debrief and conclusions

16:00 BREAK

16:30 Question/answer, Theory on Systems Thinking and manipulation Game strategies

17:00 Participant personal conclusions, for their workplace

18:00 END

Enrollment limited to 50 Participants!

Language: English & Romanian

Date and location: November 10, 2009, in Bucharest.

Price: 350 € plus VAT per person, lunch included.