Coaching-ul echipei de management

Ce se intampla cu echipele de management?

Echipa de management este, din mai toate punctele de vedere, cel mai important grup din orice organizatie. Ei au cea mai mare putere de a influenta mersul lucrurilor. Deciziile lor au reverberatii nu numai pentru orice alt membru din organizatie, ci si pentru viitorul intregii companii. Foarte multi dintre voi isi doresc cu putere sa ajunga la acest nivel. Multi dintre voi sunt deja acolo si au realizat ca, de cele mai multe ori, echipa de management are prea putine resurse si abilitati pentru a-si atinge obiectivele.

Membrii echipei de conducere sunt alesi, de obicei, din cauza responsabilitatilor lor functionale. In plus, mai exista un criteriu care, indiferent cat de emotional suna, atarna greu in balanta extinderii echipei de management: „pe X nu trebuie sa il lasam pe dinafara, e …important!„. Implicit, majoritatea echipelor nu se simt suficient de sigure cat sa isi asume pana la capat design-ul si viitorul companiei. De cele mai multe ori, echipele de management sunt de fapt grupuri de manageri seniori, fiecare cu responsabilitati departamentale si fara nici o idee de a lucra impreuna, altfel decat in interactiuni si dezbateri individuale.

Poate te voi surprinde cu informatia urmatoare: folosirea echipelor de conducere in varful organizatiilor este un fenomen relativ nou. Modul in care leadership-ul structural si functional este organizat in companii este rezultatul unor modele culturale foarte puternice. Hegemonia modelelor de business din Occident (si din USA) a modelat definitiv aparitia si functionarea echipei de management din varfurile organizatiilor. Insa altceva este foarte important, in acest contezt: in ultimele decade, folosirea echipei de management a devenit din ce in ce mai importanta din cauza cresterii complexitatii si diversitatii problemelor, atat in piata specifica (care a devenit globala!), cat si in interiorul companiei (care a fost nevoita sa se adapteze la modele globale de business!).

Citește mai mult

Prietenul de la birou

De cand practic coaching in Romania, mi-am facut un punct de onoare in a-i ajuta pe managerii cu care lucrez sa constientizeze dinamica Relatie – Rezultat, in toate actiunile lor. Poate si pentru ca, fiind foarte pasionat de psihologie sociala si antropologie culturala, stiu ca Balcanii sunt caracterizati prin accentuarea la nesfarsit si cu infinite nuante a partii de Relatie, mereu in dauna Rezultatelor. In contractele de coaching pe care le supervizez – cu alti coachi implicati in procesul efectiv de livrare – una dintre cele mai mari riscuri pe care le observ constant este in aceeasi gama: oamenii tind sa „uite” ca sunt coach si client si sa dezvolte relatii „de prietenie profesionala„, lasand usor-usor la o parte obiectivele de lucru.

Implicit, totul se duce de rapa! Clientul da, de obicei, un feedback …ca la trainingul impus de companie: „a fost bine, ne-am simtit ok, am ras si a fost ceva pozitiv!” Vaguitatea e la ea acasa. Si nici nu vreau sa ma gandesc cate milioane de euro s-au pierdut asa, de-a lungul ultimilor 10 ani, in Romania!

Deci: Relatii vs. Rezultate. Rezultatele solide si evidente sunt construite pe relatii la fel de solide. Relatii care si-au demonstrat puterea si flexibilitatea, de-a lungul mai multor executii, dificultati si perioade de risc mare. Iar ca sa construiesti astfel de relatii profesionale, cred ca e nevoie sa intelegi ca iti va lua ceva vreme. Asadar, rabdare si exercitiu, asta iti recomanda doctorul!

In cadrul de munca, cu colegii, sefii si subalternii, lucrurile sunt si mai importante. Daca vrei sa ii convingi pe ceilalti de corectitudinea si eficienta modului in care vezi o problema, daca vrei sa ii ai cooperanti si cu o atitudine deschisa, exista cateva ingrediente fundamentale pe care le poti investi. La fel, si-n coaching, vanzare, consultanta, teaching, mentoring, people management, leadership …etc. etc. etc.

Iata 4 dintre gesturile fundamentale, de exersat cu colegii de munca:

***

  1. Aprecierea. Intr-un birou, aprecierea eforturilor si rezultatelor celorlalti e cheia cu care deschizi inimile. Daca iei in considerare sentimentele, timpul si starile colegilor tai, daca tii seama de eforturile lor, ei vor face, in timp, la fel cu tine si ale tale.
  2. Elogierea invinge critica. Daca e sa eviti ceva, evita condamnarile celorlalti. Evita „el/ea e de vina„. Daca ii spui unui coleg ca „e gresit”, tine minte ca aceasta vorba este cel mai ineficient instrument in a schimba ceva. Pentru ca, indiferent de marimea greselii, colegii tai au cateva motive logice ale actiunii care i-a dus la greseala. Iar condamnarile astea nu fac decat sa iti creeze dusmani si asperitati intre cei cu care vrei sa lucrezi. Pune-ti sapca de om care subliniaza orice vede pozitiv, indiferent de situatie. Si fa-o fara efort. Si fara minciuni. Oamenii vor sti.
  3. Pune problema in termeni „cool”. Gandeste si vorbeste in „plusuri si minusuri„, in beneficii si dezavantaje. Daca te pui in postura celui care clarifica si arata clar cum se pot obtine rezultate, toti cei din preajma ta te vor privi ca pe o resursa. Am vazut asta de sute de ori: adevarate „pelerinaje departamentale” la cate un om care stie sa faca asta, cu detasare si un zambet pe buze!
  4. Respect. Poate valoarea cea mai importanta, intre oamenii de business. Dai, ai. Nu dai, degeaba ceri. Respectul are beneficii imediate, dar si pe termen foarte lung. Daca reusesti sa fii respectuos in fiecare secunda a vietii tale profesionale, iti garantez 100% ca vei reusi sa muti si muntii!

***

Ti-am oferit 4 moduri de a genera relatii profesionale puternice. Cea mai disfunctionala relatie cu ce am scris aici este sa iti spui „ah, dar astea le stiu si le fac!”. Cerceteaza atent, fiecare dintre ele este o axa de evolutie care nu are capat de sus!

Succes!

Cine nu-i cu mine…

In activitatea mea de coaching in Romania, ma intalnesc zilnic cu oameni care au de (con)dus destinele profesionale a zeci, sute si mii de alti oameni. Si care o fac cu suficienta dedicatie si implicare, cat sa reuseasca, de cele mai multe ori, sa inspire motivatie, dorinta de reusita, rezultate peste medie etc. etc.

Daca ar fi cazul sa rezum, intr-o singura fraza, ceea ce fac acesti oameni zi de zi, aceasta ar fi:

Cere claritate, accepta ambiguitatea; cere siguranta, dar pregateste-te pentru surprize!

Dupa cum lesne observi, termenii frazei de mai sus contin doua opozitii majore, doua polaritati: claritate/ambiguitate si siguranta/surprize. Ei, acum am ajuns in esenta a ceea ce vreau sa iti spun astazi: polaritatile astea, opozitiile si conflictele care ies din ele sunt doar un mod de a percepe ceea ce se intampla. Adica mai sunt si altele!

Dar inainte de a descrie un alt mod de a trai – pentru ca, in fond, ceea ce ne intereseaza este sa traim mai adaptat, mai bine! – hai sa facem o mica lista de opozitii, lista pe care te invit sa o parcurgi si sa recunosti daca seamana cu ce vezi tu in compania ta, ca lider:

  • Echipa – Individual
  • Democratie – Dictatura
  • Munca – Joaca
  • Viata – Moarte
  • Realitate – Fantezie
  • Bogat – Sarac
  • Barbat – Femeie
  • Activ – Pasiv
  • Adevarat – Fals
  • Ai nostri – Ai lor
  • Proactiv – Reactiv
  • Centralizat – Descentralizat
  • Principii – Reguli
  • Flexibil – Inflexibil
  • Puternic– Slab
  • Intern – Extern
  • Organizat – Dezorganizat
  • …si, poate cea mai prezenta polaritate in anii astia: Viziune – Realitate

Aceste opozitii ne determina un raspuns automat: sa alegem una dintre ele. In coaching-ul pe care il practic eu cu liderii de care iti spuneam mai sus, aceste polaritati sunt de obicei sursa de energie si de transformari spectaculoase. Cum? Aplicand un mindset non-reductiv. Adica opozitiile nu trebuie distruse printr-o alegere de tip „totul sau nimic„. Ba chiar dimpotriva! Cand le observi obiectiv, fiecare parte a polaritatii are avantaje si dezavantaje, nu? Ei bine, provocarea principala a unui lider autentic este sa maximizeze partile pozitive din ambii poli!

In acest proces de integrare, liderii descopera ca lumea nu este „organizata SAU dezorganizata„, ci este „organizata SI dezorganizata” in acelasi timp si spatiu. Sau ca cultura companiei nu este centrata pe „echipa SAU pe individ„, ci „pe echipa SI individ„. Viata este rareori ORI/ORI, ci mai in toate cazurile este SI/SI. Ce iese la iveala in viata de zi cu zi este un balans constant intre opozitii aparente. Un exemplu foarte simplu este expresia: „va fi mai rau inainte sa fie mai bine„. O stiai?

***

H.H. Dalai Lama are o carte pe care ti-o recomand cu multa caldura: The Art of Happiness at Work, carte in care spune foarte bine ca in societatile occidentale suntem invatati de mici sa gandim si sa alegem in termeni de „ori/ori”. Iar intr-o lume care accelereaza puternic si este plina de „si/si”, genul asta de alegeri sunt extrem de frustrante: oricum ai da-o, pierzi jumatate din beneficii! Implicit, daca inveti sa mentii ganduri sau decizii care sunt in opozitie unele cu celelalte iti creezi un spatiu in care vei putea actiona ca un adevarat conducator.

Cel putin, asta cred (si) eu, dupa 10 ani de coaching in Romania.

 

Cheia rezultatelor mai bune

Daca vrei rezultate de business mult mai bune, cel mai scurt drum catre a le atinge este sa provoci si sa influentezi schimbari de comportamente in oamenii tai, in echipa/echipele tale. Simplu. Si la fel de valabil pentru orice companie.

De obicei, cand se cauta rezultate diferite fata de starea actuala de lucruri, incep sa apara expresii ca „dezvoltare organizationala„, „imbunatatirea coeziunii echipei” sau deja clasicul „schimbare de cultura„. Daca iti pui vreodata problema sa materializezi intentia din spatele acestor cuvinte mari, ajungi la concluzia ca rezultatele semnificativ mai bune se obtin numai prin schimbarea comportamentelot individuale, in echipa sau in intreaga organizatie.

Mai mult decat atat, comportamentele unui individ – fie el manager sau nu – sau ale unei echipe sunt un predictor foarte clar al performantelor si rezultatelor de business. In practica mea de coaching in Romania am avut de nenumarate ori ocazia sa observ cum o schimbare relativ mica a comportamentelor celor aflati la conducere a dus la schimbari majore in rezultate. Atunci cand se cauta rezultate mai bune, devine evidenta nevoia de a adopta si a exersa comportamentele care duc la rezultate noi si performante superioare. Mai ales pentru manageri, ei fiind modelele de comportament ale tuturor celorlalti.

Coaching-ul executiv, individual sau colectiv, este poate cea mai buna cale de a incepe procesul de schimbare a comportamentelor. De ce? Pentru ca este, de obicei, concentrat pe schimbarea comportamentelor liderilor. Iar liderii pot da un exemplu foarte puternic exersand comportamentele dezirabile, exemplu care depaseste cu mult sfera companiei pe care o conduc.

***

Deci, cine este pregatit pentru o schimbare de comportamente in perioada aceasta?

Coaching de echipă: 4 situații

Nimeni nu evoluează singur. Nici personal, nici profesional. Asta cred că este clar. Dacă ţi-ai pus vreodată problema – în mod real şi direct, nu doar intelectual şi fără agendă – dezvoltării tale. Profesional, cel mai potrivit mediu de dezvoltare este evident echipa din care faci parte.

În activitatea mea de coaching în România, dezvoltarea individuală se leagă direct de dezvoltarea întregului mediu care te influiențează. Astfel, procesul se întâmplă concomitent cu evoluția echipei tale. Ar fi puţin ciudat ca un manager sau un antreprenor să îşi propună să evolueze doar el, nu crezi?

Cadrul de lucru în dezvoltarea echipei – mai ales în cazul echipei de conducere – are multe straturi: dezvoltarea individuală, interacţiunile dintre colegi, relaţia cu celelalte echipe, cu şeful, cu mediul, cu rezultatele etc. Cu toate acestea, am reconstruit un sumar de 4 situaţii, cu care m-am confruntat in activitatea profesională. Acest set de  exemple au rolul de a veni în ajutorul tău și al echipei din care faci parte.

fjyhpttwvem-abigail-keenan

1. Echipa demoralizată, fără energie şi aspiraţii

Acum câțiva ani, când am început să lucrez cu o anumită echipă a unui departament-cheie dintr-o multinaţională, moralul oamenilor era atât de scăzut încât nu vedeau rostul acestui efort. Ba mai mult, unii dintre ei nici nu ajungeau la întâlniri! Toate evaluările arătau o situaţie aproape disperată (disparata, de despărţire) iar managerul echipei pierduse deja câţiva coechipieri. Organizaţia îşi punea problema să îi dea pe mai toţi afară şi să angajeze alții în loc.

După primele întâlniri de coaching , fiecare dintre membrii şi-au reluat în posesie dificultăţile cu care se confruntau. De data aceasta, nici unul nu a mai lucrat singur ca să le depăşească. Încet-încet, pe parcursul unui întreg an, s-au format mini-echipe care au început să îşi găsească energia din colaborare. Apoi au descoperit că este necesar ca în echipă să fie invitaţi şi manageri care au în control rezultatele de care depinde întreaga lor organizaţie. Depășind astfel, diferențele de ierarhie. În ultima etapă, echipa şi-a stabilit o serie de competențe specifice de management, diferite complet de cele individuale. Până atunci, încrederea în forţele proprii crescuse exponenţial şi energia curgea liberă în interacţiuni fluente.

2. Echipa copleşită de task-uri, deadline-uri… (şi câte altele!)

Am fost contactat de o companie românească care îşi dorea asistarea prin coaching individual al managerilor din primele 2 nivele de responsabilitate. M-am confruntat atunci cu o problemă. Niciunl dintre cei cu care urma să încep programul nu a putut să îşi programeze o întâlnire: plecări, şedinţe-fulger, lipsa de personal, de resurse etc. Toate aceste lucruri creaseră o atmosferă de presiune teribilă. Teama de a se opri din activitatea de zi cu zi era covârşitoare. Bineînţeles, am schimbat cadrul de relaţionare: i-am invitat să vina toţi deodată!

După prima sesiune de dezvoltare echipele implicate au avut şansa să se concentreze pe ceea ce era foarte important pentru ei. Redirecţionarea pe valorile fundamentale a generat o recunoaştere aproape imediată a efortului şi rezultatelor pe care le aveau. Astfel, aceşti adevăraţi profesionişti au scăpat de teamă de a pierde… oportunităţi. În continuare, cu o sinceritate dura şi-au autoevaluat zonele de îmbunătăţire a comportamentelor zilnice la muncă. Iar odată ce au început să lucreze la acestea – găsind în fiecare problemă cu care se confruntau o ocazie de a exersa câte o competentă sau un comportament – moralul le-a crescut. De asemenea, timpul în care să gândească la maniera în care îşi gestioneaza activitatea profesională, s-a îmbunătăţit. După un an de zile, patronii companiei au creat un „board of advisors” format din managerii cu care am lucrat pentru a avea grijă de afacere la nivel strategic.

3. Echipa confortabilă, care nu voia mai mult

O altă echipă de management cu care am colaborat dintr-o binecunoscută multinaţională avea următoarea situaţie. CEO-ul tocmai se pregătea să plece. Înainte coaching-ul de echipă, el era cel care i-a dezvoltat şi le-a extins orizonturile. Practic, ştiau foarte bine să facă ceea ce era nevoie şi rezultatele erau pe măsură aşteptărilor. Numai că organizația-mamă îşi propusese pentru România un proces de expansiune agresivă de piaţă, iar toţi membrii echipei vedeau acest lucru ca pe un risc foarte mare.

În timpul procesului de dezvoltare, coechipierii şi-au dat seama de potenţialul lor de a deveni extraordinari, împreună. Au găsit inspiraţia comună, motivaţiile care îi făceau să învingă de fiecare dată şi şi-au stabilit un obiectiv atât de îndrăzneţ, încât până şi fostul CEO a avut unele dubii în privinţa realităţii lor. Echipa nu numai că şi-a atins obiectivul, ci şi a contribuit direct la sprijinirea tuturor managerilor şi departamentelor din componenţa firmei în atingerea de obiective din ce în ce mai ambiţioase. După încă un an, modelul de atingere a rezultatelor pe care l-au inventat a fost „exportat” în 2 ţări limitrofe.

4. Echipa câştigătoare (pe preţuri mari!)

Un alt exemplu începe cu o echipă de manageri seniori care erau foarte frustraţi. Şi pe bună dreptate! Erau oameni de business foarte capabili, dedicaţi 101% misiunii lor. Cu toate acestea, managerii lor se obişnuiseră atât de mult cu rezultatele lor încât au început să le ceară din ce în ce mai mult, din ce în ce mai repede. Încărcarea devenise prea mare şi trăgea standardele de execuţie ale echipei în jos.

După un proces de dezvoltare a competentelor echipei (paradoxal, nu?), echipa a găsit şi a exersat o mulţime de soluţii creative de delegare a sarcinilor cruciale către diverse niveluri ale companiei. Provocarea lor – formulată de la începutul coaching-ului de echipă – a fost să gândească complet diferit în termeni de rezolvare a problemelor. Iar cea mai mare problemă a fost să găsească modalităţi de deschidere a unui dialog creativ şi orientat către alternative cu şefii lor. Totul, în contextul în care au reuşit să îşi găsească fermitatea în privinţa limitelor încărcării zilnice, săptămânale etc. Progresul a început chiar cu şefa acestei echipe, care a răspuns într-o manieră deschisă la modul de gestiune a situaţiei.

***

Mai sunt exemple, nu toate la fel de pozitive. Unul dintre ele („favoritul” meu din România!) este echipa politică, grupul care îşi negociază rezultatele în termeni de preferinţe şi răzbunări şi care îl sabotează complet pe manager în orice decizie într-adevăr inovatoare. Dar despre asta, într-un post viitor.

Ce este si la ce foloseste Coachingul (video).

In cautarile personale pe tema „ce fac alti coachi, in alte parti ale lumii” am descoperit o prezentare foarte buna (citeste: facuta profesionist, de catre profesionisti) a coaching-ului. Prezentarea este destul de recenta si face parte din efortul global al comunitatii de coaching de promovare a beneficiilor acestui serviciu.

Te invit sa ii urmaresti 2 antrenori, asociati ai companiei Lee Hecht Harrison, vorbind despre coaching.

1. Istoria Coachingului – despre cum a evoluat coaching-ul incepand cu anii ’80 si cum a devenit cel mai puternic instrument de dezvoltare a leadership-ului (in sens american, a capacitatii de conducere strategica care se manifesta dincolo de abilitatile manageriale executive).

2. Construirea Culturii de Coaching intr-o companie – despre organizatiile care isi propun sa invete („learning organisations”), despre cum este introdus coaching-ul intr-o organizatie si despre care sunt modurile in care compania respectiva devine un spatiu al invatarii continue.

3. Puterea Coachingului – un mic exercitiu care ilustreaza direct atat abordarea specifica unui coach bine pregatit, cat si beneficiile unei conversatii „simple” de coaching.

Nu cred ca mai e nevoie sa spun, ideile prezentate aici reflecta intr-o foarte mare masura ceea ce cred, stiu si am experimentat in coaching alaturi de clientii mei.