Coaching-ul echipei de management

Ce se intampla cu echipele de management?

Echipa de management este, din mai toate punctele de vedere, cel mai important grup din orice organizatie. Ei au cea mai mare putere de a influenta mersul lucrurilor. Deciziile lor au reverberatii nu numai pentru orice alt membru din organizatie, ci si pentru viitorul intregii companii. Foarte multi dintre voi isi doresc cu putere sa ajunga la acest nivel. Multi dintre voi sunt deja acolo si au realizat ca, de cele mai multe ori, echipa de management are prea putine resurse si abilitati pentru a-si atinge obiectivele.

Membrii echipei de conducere sunt alesi, de obicei, din cauza responsabilitatilor lor functionale. In plus, mai exista un criteriu care, indiferent cat de emotional suna, atarna greu in balanta extinderii echipei de management: „pe X nu trebuie sa il lasam pe dinafara, e …important!„. Implicit, majoritatea echipelor nu se simt suficient de sigure cat sa isi asume pana la capat design-ul si viitorul companiei. De cele mai multe ori, echipele de management sunt de fapt grupuri de manageri seniori, fiecare cu responsabilitati departamentale si fara nici o idee de a lucra impreuna, altfel decat in interactiuni si dezbateri individuale.

Poate te voi surprinde cu informatia urmatoare: folosirea echipelor de conducere in varful organizatiilor este un fenomen relativ nou. Modul in care leadership-ul structural si functional este organizat in companii este rezultatul unor modele culturale foarte puternice. Hegemonia modelelor de business din Occident (si din USA) a modelat definitiv aparitia si functionarea echipei de management din varfurile organizatiilor. Insa altceva este foarte important, in acest contezt: in ultimele decade, folosirea echipei de management a devenit din ce in ce mai importanta din cauza cresterii complexitatii si diversitatii problemelor, atat in piata specifica (care a devenit globala!), cat si in interiorul companiei (care a fost nevoita sa se adapteze la modele globale de business!).

Citește mai mult

Harta Productivitatii

Am citit zilele trecute un articol despre productivitate, scris de Dragos Roua. Articolul cu pricina m-a impresionat in asemenea masura, incat am decis sa traduc o (mare) parte din el si sa-l postez aici. Am pastrat denumirile originale ale cadranelor si tipurilor generate in acestea, pentru a va usura orientarea in harta. Va doresc lectura placuta, fiind sigur ca il veti gasi extrem de interesant:

„Haideti sa o luam pe pasi. Vom analiza cele doua axe ale hartii productivitatii (harta creata de Dragos), pentru ca apoi sa trecem prin toate cele 4 cadrane ale ei. Puteti fi in oricare dintre cele 4, intr-un moment sau altul al vietii voastre.

Axele productivitatii

Productivitatea unui om se orienteaza dupa doua axe principale:

▪                axa obiectivelor

▪                axa disciplinei

La modul general, putem considera ca obiectivele sunt motivatorii, stimulentele, in timp ce disciplina este procesul care faciliteaza atingerea obiectivelor.

Obiectivele sunt acele idei care ne fac sa avansam, ne dau emotii pozitive, ne entuziasmeaza. Termenul “obiective” este folosit ca un termen tehnic, putand fi usor inlocuit cu “vise” sau “pasiuni”.

Disciplina reprezinta constientizarea practica a obiectivelor si mai ales a actiunilor pe care le faceti ca sa le atingeti. Termenul nu are legatura cu “disciplina soldateasca”, ci mai degraba exprima o atitudine proactiva in directia unui scop specific, in opozitie cu lipsa de consistenta in atingerea acestuia.

Axa Obiectivelor

Am reprezentat aceasta axa pe verticala pentru ca mi se pare a fi similara unui pattern care evolueaza. Obiectivele sunt jaloane verticale. De fiecare data cand atingem un obiectiv e ca si cum cucerim un varf de munte si avem acces la un nivel nou, superior. Obiectivele atinse tind sa se acumuleze sub noi si sa ne intalte, in ochii proprii si in ai celorlalti.

Care este diferenta intre obiectivele inalte si cele joase?

Obiectivele pozitionate sus sunt cele pe termen mediu si lung: cariera, un stil de viata anume, etc. Ele se dezvolta in secvente temporale largi, de tipul lunilor si chiar al anilor. Cu cat coboram pe axa, cu atat timpul petrecut in atingerea obiectivelor devine mai scurt. Obiectivele din partea de jos a axei sunt lucruri cotidiene pe care le facem aproape automat, lucruri care necesita putina implicare: mersul la job, facut ordine prin casa, etc.

Obiectivele inalte necesita si ofera in acelasi timp awareness, putere si implinire. Ele au nevoie de un grad mai ridicat de awareness, pentru a putea intelege pe deplin ce va insemna acel obiectiv pentru noi, pentru viata noastra. Obiectivele de acest gen mai au nevoie si de putere pentru a ne ajuta sa le atingem si de sentimental implinirii pentru a le energiza sufficient cat sa ramana atractive. Odata atinse, aceste obiective ofera la randul lor awareness, putere si un sentiment de implinire.

Obiectivele joase sunt insotite de obicei de lipsa unei viziuni clare, de lipsa increderii in fortele proprii si creaza o obisnuinta a lipsei de initiativa. Viata traita cu obiective joase (sau chiar fara obiective!) este una a absentei viziunii, lipsita de putere personala si petrecuta in umbra altcuiva. Cu cat axa obiectivelor este mai scazuta, cu atat veti avea mai putina putere si viziune.

Axa Disciplinei

Am reprezentat aceasta axa pe  orizontala pentru ca disciplina este mai degraba o abilitate pe care o dobandim, nu o calitate personala. E ceva care creste alaturi de tine, nu este parte din tine. O poti spori, o poti foIosi ma bine, dar nu te va schimba in mod dramatic, ca persoana. Obiectivele tale insa o vor face.

Oamenii disciplinati tind sa se pozitioneze mai bine in raport cu timpul pe care il au la dispozitie decat toti ceilalti. Mai mult decat atat, ei sunt foarte orientati catre ceea ce este de facut acum, avand abilitatea sa sparga o sarcina in bucati mai mici si sa le rezolve pana cand sarcina este terminata. Disciplina este, deasemeni, si un alt mod de a arata determinarea si stabilitatea unui caracter.

Lipsa disciplinei este sursa instabilitatii si a nehotararii. Fara o disciplina adecvata lucrurile vor incepe sa alunece necontrolat inspre neindeplinirea lor. Iar prin aceasta alunecare inteleg expresia “e de pe alta planeta”. Oamenii indisciplinati sunt deseori perceputi ca visatori, plutind fara directie in universuri paralele.

Daca in dreapta axei realitatea este mai usor de gestionat, in partea ei stanga lucrurile tind sa evadeze din controlul constient, devenind ne-gestionabile.

Cele 4 cadrane ale Hartii Productivitatii

A sosit momentul sa exploram fiecare dintre cele 4 cadrane si sa vedem cum combinatia dintre obiective si disciplina poate face o diferenta notabila. Mai mult decat atat, ne intereseaza sa vedem care este locul productivitatii reale, conform acestei diagrame.

1. High Goals + Sloppy = Procrastinators

Cunoasteti tipul: de maine voi incepe sa slabesc si de poimaine voi fi milionar. Bineinteles, a treia zi va avea intentii si mai si! Acesta e tipul de om care isi stabileste in mod constant obiective ambitioase, dar caruia ii lipseste disciplina sa le realizeze. Acesta este teritoriul de provenienta al tuturor celor care s-au obisnuit sa amane.

Cheia succesului nu este sa iti stabilesti obiective foarte ambitioase. Desigur, ele iti vor da mai multa energie si awareness, insa daca nu transformi acea energie intr-o atitudine centrata pe resursa-timp si pe executia de sarcini, nu vei ajunge niciodata sa treci in aria a doua. Lipsa disciplinei este ceea ce-I tine prizonieri in prima arie pe cei mai multi dintre noi.

In prima arie tinzi sa visezi obiectivele, nu sa le implinesti. Iar visarea aceasta poate avea ca efect si extragerea ta din realitatea de zi cu zi si pozitionarea constiintei tale intr-un stadiu intermediar, semi-treaz. Iar aceasta stare de semi-trezie devine extrem de frustranta. Sa ramai in prima arie poate avea ca efect serioase debalansari psihologice.

2. High Goals + Discipline = Producers

Ai deja obiective inalte si disciplina: faci lucrurile sa se intample. Asta e ce inteleg eu prin “producers”: situatiile in care atitudinea ta (disciplina) lucreaza la ridicarea “altitudinii” tale (obiectivele inalte). Acest al doilea cadran este pentru mine piatra de temelie a oricarei definitii a productivitatii. Ceea ce duce la productivitate nu sunt nici obictivele inalte in sine, nici o atitudine disciplinata singulara. Echilibrarea celor doua este combinatia perfecta.

Ori de cate ori ai acel sentiment al curgerii firesti a lucrurilor, in timp ce realizezi ceva, se prea poate sa fii in cadranul 2. Abordarea eficienta a timpului insotita de obiectivele tale inalte determina aparitia unui cuplu puternic de forte, care te ajuta sa-ti ridici nivelul calitativ.

Lucrul cel mai interesant in aceasta arie este sustenabilitatea ei. In prima arie dezvolti o tendinta naturala de a-ti crea visele, de a le realiza. De aici, e fireasca atractia catre cadranul 2. Din pacate, gravitatia comportamentelor inca nedisciplinate te trage in jos, catre cadranul 4. Tot ceea ce poti folosi este tensiunea constanta intre cele doua arii invecinate.

In cadranul 2 nu exista nici o tensiune intrinseca, esti echilibrat si ai capacitatea sa iti creezi propria realitate. Bineinteles, poti sa gresesti: sa muncesti prea mult, sa iti propui obiective mai inalte decat capacitatea ta actuala de a le atinge, etc. Suprasolicitarea este periculoasa indiferent de circumstante. Rezumand insa, locul in care e cel mai bines a fii este cadranul 2.

3. Low Goals + Discipline = Obsessed

Aceasta este aria persoanelor care citesc constant materiale de dezvoltare personala, isi rafineaza abilitatile folosind ce metode le mai cad in maini, participand la majoritatea seminariilor si citind bloguri pe tema productivitatii. Insa nu fac nimic mai mult. Nimic. Nu-si incep afacerea de mult anuntata, nu isi ating acel obiectiv maret. De ce? Pentru ca ei nu au nici un obiectiv maret.

Ceea ce te tine de obicei in cadranul 3 este faptul ca ai o disciplina educata, insa nu ai creat pana acum obiective inalte. Ai mijloacele, dar iti este frica de o viziune intr-adevar puternica. Ti-e frica sa visezi. Si disciplina ta se manifesta ca un refugiu al lipsei tale de curaj.

Daca stai suficient de mult timp in cadranul 3, vei devein un obsedat al productivitatii. In loc sa cuceresti lumea, vei lucra in continuare la disciplina proprie si iti vei faramita la nesfarsit listele. Te vei trezi in zori, vei face exercitiile de dimineata si restul lucrurilor, insa nu vei avea niciodata un obiectiv puternic.

La fel ca in cadranul 1, in cea de-a treia exista o tensiune intre a avea vise mai mari si a porni la drum mai incetisor si mai disciplinat. Intelegi ca trebuie sa ai un vis mare sis a treci linia catre aria imediat superioara, dar aria din stanga te invita sa te relaxezi dupa atata disciplina.

4. Low Goals + Sloppy = Followers

E mult mai usor sa mergi unde te duce curentul sau sa calci pe urmele altuia avand obiective joase si foarte putina disciplina. O atitudine de “follower” te face sa iti doresti sa visezi toata ziua, fara sa faci altceva nimic. Pur si simplu astepti impulsuri din exterior ca sa te apuci sa muncesti, impulsuri ca foamea sau lipsa banilor. A fi “follower” inseamna in acest context ca nu poti sa faci nimic de unul singur, folosindu-ti propria constiinta si cu tenacitate.

O avertizare, aici: aceasta arie este si cea a jocului. Cand te joci, nu ai obiective inalte si disciplina este la minim. Din aceasta perspectiva, cadranul 4 este una dintre cele mai interesante si poate fi foarte usor incurcata cu ceva care nu are nici o legatura cu ea.

Cadranul 4 este aria copilaroasa. Inca nu am intalnit un copil cu obiective mai inalte decat cele din secunda urmatoare, nici nu am auzit ca ar exista un copil realmente disciplinat. In schimb, toti percepem copilaria ca pe un taram al fericirii. Asa ca alunecarile in acest cadran au efectul unei calatorii in timp. Pur si simplu ne place sa fim copii, din cand in cand.

Insa copii sunt “follower”-I prin natura lor. Ei isi urmeaza parintii, dintr-un motiv clar: nu au nici experienta, nici mijloacele sa isi poarte singuri de grija. Copiii se bazeaza pe parinti pentru hrana, ingrijire si pentru a invata tot ce au nevoie ca sa realizeze ceva in viata. Totusi, tu ai trecut de perioada asta. Ai experienta si calitatile  necesare ca sa-ti implinesti viata. Ascunzandu-te in paradigma copilaroasa in timp ce stationezi in cadranul 4 e doar o scuza pentru lenea proprie.

Conduci sau esti condus

Un alt lucru foarte interesant in legatura cu aceasta harta este modul in care genereaza tipologii pe fiecare parte a axelor.

Pe axa orizontala, a obiectivelor, putem vedea cum se pozitioneaza oricine in privinta capacitatilor de conducere. Visele sunt inima procesului de conducere. Nici un conducator nu s-a nascut sau a fost creat fara un vis extraordinar. Cu cat visele si obiectivele iti sunt mai inalte, cu atat te vei pozitiona mai sus ca si conducator.

Dar daca visele iti sunt mici, te vei lasa acaparat unui process de manipulare care actioneaza indiferent de nivelul de disciplina pe care il ai. Cu cat obiectivele sunt mai joase, cu atat e mai mare probabilitatea sa fii atras si participant la ceva mai mare decat tine.

Exista si un fel de determinare calitativa a modului in care conduci, depinzand de scala disciplinei. Pe partea stanga a acesteia, stilul tau de conducere va fi inselator si superficial. Nu faci altceva decat sa urmezi vise fara substanta si nu ai capacitatea de a le realiza.

Pe partea dreapta a scalei disciplinei, stilul tau de a conduce va fi incurajator si va genera implinire. Nu numai ca creezi vise marete si obiective curajoase, dar ai si disciplina necesara sa le realizezi.

Creezi sau observi

Pe axa verticala putem vedea cum se pozitioneaza cineva in privinta abilitatii de a face lucruri. Daca aceasta abilitate e scazuta, esti mai inclinat sa fii un observator al realitatii tale. Nu prea poti sa influentezi ce se intampla, chiar daca visele tale sunt marete.

Dar daca capacitatile tale de a face lucruri sunt imbunatatite de disciplina, devii un creator, faci lucrurile sa se intample. Nu esti numai observator al acestora, iti si lasi amprenta asupra lor.

In privinta calitatilor de conducator, se poate observa o diferentiere intre cele doua atidutini. Daca esti observator de nivel scazut pe axa obiectivelor, esti cam pe dinafara. Nu numai ca ai vise prea mari, dar esti si manipulat si doar observi visele celorlalti. Daca esti un observatory pozitionat sus pe scala obiectivelor, cel putin te poti expune la cele mai interesate vise pe care le vezi la ceilalti.

Daca esti un creator pozitionat in partea de jos a axei obiectivelor, creezi in mod constant lucruri insignifiante. Ai abilitatea, poti crea, dar lipsa ta de curaj te face sa iti consumi energia in activitati minore, cel mai probabil la munca, nefiind nici un conducator prea bine definit. In partea superioara a axei obiectivelor, creativitatea ta completeaza capacitatile de conducator. Acolo esti un star si, bineinteles, stii asta.

Tensiuni

Cele 4 cadrane poseda si un anume fel de tensiuni interne, cu exceptia cadranului 2. Am mentionat deja ca al doilea cadran este cel mai sustenabil dintre toate, insa hadeti sa vedem cum functioneaza tensiunile in celelalte.

In cadranul 1 esti tinut in loc de lipsa de curaj si de vise, insa iti doresti sa treci in cel de-al doilea, sa devii “producer”. Aceasta tensiune este una de implozie, pana la urma reusind sa treci intr-unul dintre cadranele care sunt atractive.

In cadranul 3 disciplina te face sa realizezi lucruri, insa lipsa viziunii te va atrage catre cadranul 4. Vei dori sa uric, sa devii mai curajos, dar presiunea lucrurilor facute te va atrage din nou inspre lenea cadranului 4. Aceasta tensiune este tot una de implozie, la un moment dat neavand alta optiune decat sa devii ori un “producer”, ori un “follower”.

In sfarsit, cadranul 4 poseda o tensiune exploziva, aceasta incercand tot ce-i posibil sa te duca cat mai departe de oricare alt cadran. Tensiunea din acest cadran te va duce in deriva. Daca  visele tale sunt prea mici si nici nu-ti pasa de disciplina proprie, asteapta-te sa uiti cine esti de fapt. Iti vei pierde identitatea, respectul de sine si increderea in fortele proprii.

***

In care cadran iti petreci cel mai mult timp? Visele tale sunt marete sau obisnuite? Esti un conducator creativ sau un observator manipulat? Care sunt tensunile la care te supui natural? Am fi incantati sa vedem asta in comentariile tale.”