Coaching-ul echipei de management

Ce se intampla cu echipele de management?

Echipa de management este, din mai toate punctele de vedere, cel mai important grup din orice organizatie. Ei au cea mai mare putere de a influenta mersul lucrurilor. Deciziile lor au reverberatii nu numai pentru orice alt membru din organizatie, ci si pentru viitorul intregii companii. Foarte multi dintre voi isi doresc cu putere sa ajunga la acest nivel. Multi dintre voi sunt deja acolo si au realizat ca, de cele mai multe ori, echipa de management are prea putine resurse si abilitati pentru a-si atinge obiectivele.

Membrii echipei de conducere sunt alesi, de obicei, din cauza responsabilitatilor lor functionale. In plus, mai exista un criteriu care, indiferent cat de emotional suna, atarna greu in balanta extinderii echipei de management: „pe X nu trebuie sa il lasam pe dinafara, e …important!„. Implicit, majoritatea echipelor nu se simt suficient de sigure cat sa isi asume pana la capat design-ul si viitorul companiei. De cele mai multe ori, echipele de management sunt de fapt grupuri de manageri seniori, fiecare cu responsabilitati departamentale si fara nici o idee de a lucra impreuna, altfel decat in interactiuni si dezbateri individuale.

Poate te voi surprinde cu informatia urmatoare: folosirea echipelor de conducere in varful organizatiilor este un fenomen relativ nou. Modul in care leadership-ul structural si functional este organizat in companii este rezultatul unor modele culturale foarte puternice. Hegemonia modelelor de business din Occident (si din USA) a modelat definitiv aparitia si functionarea echipei de management din varfurile organizatiilor. Insa altceva este foarte important, in acest contezt: in ultimele decade, folosirea echipei de management a devenit din ce in ce mai importanta din cauza cresterii complexitatii si diversitatii problemelor, atat in piata specifica (care a devenit globala!), cat si in interiorul companiei (care a fost nevoita sa se adapteze la modele globale de business!).

Read More

HowTo: Fii prezentabil. Oricum, oricand, oriunde!

Am primit veste ca empower.ro organizeaza primul eveniment din seria Empower Guide. Si mi s-a parut interesant ca subiectul este unul despre care, cu toata sinceritatea, am pareri foarte bine definite: vestimentatia si (implicit!) atitudinea masculina.

©empower.ro
Mi se pare foarte important pentru un barbat sa cunoasca cel putin ce spun domnii invitati ca speaker-i la acest eveniment:
  • costumul si camasa (scoli de croitorie, istoric pe scurt, evolutie, linii clasice, materiale si texturi, cromatica, detalii de urmarit la momentul achizitionarii, elemente corecte si gresite ale costumului, adaptarea costumului la conformatia corpului, costumul formal, informal si business, incluzand white tie si black tie);
  • pantofii (istoric, calapoade, unde si cum se poarta, modele si clase de pantofi, cromatica, asorteuri relativ la restul tinutei – sosete adecvate, pantaloni, costume, curele, costuri, intretinere);
  • smart casual si domnii in timpul liber (tinute complete pentru diverse ocazii – sport, weekend, ramuri sportive, calatorii, inclusiv domnii acasa – halat, papuci, tabieturi, pipa, trabucul);
  • toaleta masculina si accesoriile (ingrijirea parului, tenului, frizerie, manichiura, program zilnic, parfumul si ceasul, cureaua, bijuteriile, servieta, geamantanul de calatorie, ochelarii de vedere si de soare).
Asa ca va invit cu draga inima sa participati la acest eveniment. Sau macar sa intrati in lumea celor care se ocupa de noi, barbatii: Simona Hulber, Marius Dan, Cezar Ionascu si ceilalti…

Tu cum reactionezi la aceste vremi?

Sa stii ca eu chiar cred in principiul ca toti putem face doar lucrurile care conteaza intr-adevar pentru noi. Mai ales pe plan profesional, la job sau cu afacerea proprie.

Crezand asta, ma uit imprejur si vad ca majoritatea oamenilor pe care ii cunosc investesc prea multe ore in activitatea sau profesia lor, acumuleaza prea mult stres sau pur si simplu se complac in lucruri care nu le creaza nici un sentiment de implinire personala. Prea multi dintre noi stam in peisaje profesionale complet nesatisfacatoare doar din cauza “partii materiale” a succesului nostru. Mai mult decat atat, din ce in ce mai multi oameni se definesc pe ei insisi prin ceea ce fac, nu prin ceea ce sunt.

Pe de alta parte, vad agregandu-se si in Romania un curent de opinii si actiuni care lupta activ cu cele mentionate mai sus: oamenii incep sa se “trezeasca” din amorteala cotidiana, simtind nevoia sa regaseasca ceea ce conteaza intr-adevar pentru ei. Ceea ce are intr-adevar impact pozitiv in nevoile noastre fundamentale: siguranta, securitate si calitate a vietii. Daca acum 5 ani acest lucuri erau private de la intaltimea unor rezultate profesionale atribuibile mai degraba ritmului de crestere a pietei – in cam orice domeniu! -, in prezent observ din ce in ce mai multi oameni de afaceri, manageri si antreprenori care au inceput sa isi re-evalueze directia si sensul in care vor sa depuna eforturi. Iar aceasta re-evaluare se manifesta acum ca o criza profunda.

In perioadele de schimbari profunde – personale, profesionale sau de orice alta natura – oamenii tind sa reactioneze in doua mari feluri:

  • se retrag, din nevoia de a-si pastra intacte valorile, fortele sau chiar averile

sau

  • isi confrunta fara echivoc frica de schimbare si incep sa inainteze.

Ce mi se pare foarte interesant este ca ambele reactii sunt motivate de aceeasi nevoie, pe care o impartasim cu totii: nevoia de a avea (macar un pic de) certitudine in propria viata. Fie ea profesionala sau personala.

Schimbarea este prin definitie un proces care aduce cu sine multa incertitudine. Reactia oamenilor la schimbare este, de fiecare data, o incercare disperata de a castiga macar un pic de control. Insa pana la urma urmei, prin orice schimbare ai trece, poti alege sa treci prin ea sau sa te ascunzi de ea. Cei care aleg sa trateze schimbarea ascunzandu-se cu capul in nisip in momentele dificile sunt exact acei oameni care se inched in sine, in limitele sigurantei business-ului lor, in cifre sau rapoarte clare si fara echivoc. Adica sunt cei care se retrag din lumea reala, mereu schimbatoare. Si-o fac pentru a se proteja, in primul rand din punct de vedere emotional: frustrarile, furia si anxietatile le sunt prea greu de trait in momentul in care ele apar. Din pacate, aceste evitari ii ajuta sa piarda legaturile. Nu numai cu ei insisi si cu nevoile lor, dar si cu ceilalti (parteneri, proprii manageri, clienti, furnizori, etc) si chiar cu intreaga lume.

Deconectarea asta violenta este o reactie dictata de frica. Iar daca fugi de frica, cu siguranta vei rata complet oportunitatea de a invata, de a creste interior si de a atrage lucrurile pe care ti le doresti intr-adevar in business-ul tau. Pana la urma si la urma, frica de schimbare ridica barierele comportamentelor si valorilor auto-limitative (adica te limitezi singur cu ele!) si inchide orice posibilitate de a cauta si gasi noi adevaruri de invatat. Cele mai multe sunt despre si pentru tine.

O reactie la fel de normala, insa mult, mult mai pozitiva si productiva este sa confrunti frica de schimbare si sa continui sa inaintezi. In loc sa te deconectezi de la nevoile tale si ale celorlalti, te re-conectezi cu ceea ce esti cu adevarat, in miezul miezului credintelor tale. In business si in viata personala, e la fel. Mai tii minte de ce ai inceput afacerea asta? Sau cu ce ganduri veneai la birou pe cand compania la care lucrezi crestea de pe o zi pe alta? Aprinde din nou acea flacara, gaeste-ti motivatia ta unica, primara, cea care te face de neoprit si confrunta provocarile acestor timpuri. Nu uita sa fii autentic (razi cand te bucuri, strigi  cand te doare, plangi cand pierzi si aplauda cand castigi!), conectat la resursele pe care le ai la indemana si con-centrat pe ceea ce ai realmente de facut. In plus, sa stii ceva de la mine: cand vei putea sa vezi fiecare provocare ca pe o oportunitate sa cresti, sa mai inveti ceva sis a contribui la un fel de bine comun, atunci iti vei dezvolta capacitatea de a reusi cu 1000%. Si vei putea sa folosesti resurse necunoscute pentru toti ceilalti, in momentele cele mai bune. Sa obtii tot ce-I mai bun de la tine, de la job-ul tau, compania ta, oamenii tai, clienti, parteneri…

In aceste vremuri ale schimbarii si piedicilor de tot felul, esti provocat sa faci alegeri si sa iei decizii. OK, poate nu esti in totalitate responsabil pentru circumstantele inc are se desfasoara viata ta (desi, sincer, te-as considera responsabil peste 50%!). Insa esti singurul responsabil de alegerile si deciziile pe care le faci/iei in aceste circumstante.

Poti alege sa te retragi sau sa te re-conectezi. Daca alegi a doua varianta, alegi de fapt sa creezi ceva care are mari sanse sa fie mai bun, mai de succes si mai adevarat decat tot ce ai facut pana acum.

Repet, este alegerea ta.

Coaching la pliculet (8)

Buuun. Ai o idee, ai si un plan sa aduci ideea ta extraordinara in realitate. Vizualizezi deja cum colegii, prietenii sefii si chiar familia te vor felicita. Te felicit si eu, in avans! Si am o intrebare pentru tine:

Ce abilitati si comportamente noi sau

ce sisteme de asistenta iti pot asigura succesul deplin?

Posibile raspunsuri:

  • sa ajung la timp la orice intalnire de afaceri/la job;
  • sa raspund la fiecare mail in termen de-o zi;
  • sa am minim 3 intalniri de sales / zi, din care sa extrag cel putin un client / saptamana;
  • sa invat sa finalizez eficient proiectele de care sunt atat de pasionat(a) la inceputul lor;
  • sa invat sa vorbesc in public;
  • sa gasesc 3, 4, 5… oameni in care am incredere si care sa-mi dea sfaturi atunci cand le cer;
  • sa-mi gasesc un grup social cu aceleasi interese ca ale mele si sa ma alatur lor.

Ia sa vedem, tu ce iti raspunzi?

Cele ’10 porunci’ proprii si personale

Am primit zilele trecute prima leapsa din scurta mea viata de blogger, de la prietenul meu Claudiu Ciobanu. Emotionat, am inceput sa ma gandesc la tema ei: 10 principii dupa care ma ghidez in (aceasta) viata.

Iata rezultatul:

1. Sa ramai curios, indiferent ce-ar fi. Umblu in fiecare zi printre oameni care stiu, care stiu ca stiu si care…cred ca stiu mai mult decat stiu. Daca este o piedica in calea dezvoltarii (personale, profesionale, emotionale, sociale, etc.), aceasta este: sa stii tot.

2. Provoaca-te catre mai bine. Niciodata nu am fost multumit pe deplin cu starea actuala a lucrurilor. Asta nu inseamna ca sunt un mare nemultumit, cred ca stiu sa apreciez ce-mi ofera necunoscutii, cei pe care ii iubesc, viata si bunul Dumnezeu. Insa mai tot timpul ma vei gasi imbunatatind ceva.

3. Armonia exterioara reflecta cea interioara. Armonia vorbelor, a gesturilor, a timpilor, miscarilor, respiratiei, relatiilor si viselor. Sunt un „wa addict”, daca pot spune asa. Wa e japonezul de la armonie perceptibila, in sens exterior.

4. O medalie nu e de ajuns. E mai mult un pitt-stop, o confirmare ca sunt pe drumul cel bun. Si nu le cersesc, le castig cu efort intens & indelungat. Eu sunt cel care rade scurt si o ia de la capat.

5. Cele mai dure momente din viata sunt cele mai bune lectii. Am trecut prin niste momente foarte grele in viata. Care, dupa un timp, au capatat sensuri si nuante de sensuri noi, imbogatindu-ma enorm. Intelegeti voi ce zic, nu?

6. Ofera tot ce ai, ti se va intoarce in-miit. Campania anti-egoism marca Mihai Stanescu, cunoscuta de Mihai Stanescu! Serios, de fiecare data cand dau ceva din toata inima, mi se intoarce multiplicat. Si opusul este la fel de valabil: cand dau cu juma’ de norma, in scurt timp imi doresc sa nu fi dat.

7. Apara ce-i „sfant” pentru tine. Da, discutam orice. Din orice puncte de vedere vreti. Insa am cateva subiecte pe care le sustin cu mare pasiune si dedicare. Unul dintre ele este ca fiinta umana poate evolua in fiecre zi din viata ei. Si-a mea.

8. Fii practic (Romanian uncut). Sunt inconjurat de oameni destepti, cu diplome si statut social bine/sus pus. Sau de oameni care sunt pe aceasta directie. Insa ador sa discut lucruri practice, fara sa intru in analize nesfarsite si consideratii ale consideratiilor… Mai ales ca mi-am petrecut o mare parte din viata invatand lucruri teoretice. I had enough!

9. Ofera recunoastere, de cate ori poti. Adaptare relationala a binecunoscutei melodii. Sunt atatia oameni care au nevoie de un cuvant bun si realist, incat uneori mi-e greu sa le raspund tuturor. Insa nu voi renunta niciodata la asta, cat voi trai.

10. Nimic fara muzica. Cand scriu, citesc, ma plimb, tac, ma gandesc, alerg, …ce mai, cam tot timpul am nevoie de o coloana sonora. Asa sunt de cand ma stiu (thanks, mom!) si mi-e foarte bine asa.

Cam atat, deocamdata. Inainte sa inchei, va arat si o schema. Desi e conceptuala in draci si este doar una dintre multele pe aceeasi tema, pentru mine are valoare.

© Steve Pavlina

Ah, era sa uit! Dau mai departe aceasta leapsa catre:

Ciprian Trandafirescu

Sandra Ghitescu

Madalina Uceanu