De data aceasta, incep oarecum in forta: pentru mine, acest Parinte al Bisericii a fost exprimarea sublimului pe pamant. Si am multe argumente in directia asta. Le discutam cand vrei. Dar nu la asta voiam sa ma refer, ci mai degraba din practica mea de coaching in Romania, la leadership-ul genial pe care il implica conducerea a catorva miliarde de oameni care chiar se uita la tine cu speranta.
Mai simplu:
Atunci cand organizatia ta are deja un leader atotstiutor si etern, dar care este oarecum indepartat si oarecum inacesibil direct, devine fundamental sa oferi celor care participa la dezvoltarea organizatiei o fata profund umana si autentica.
In aceste conditii, e absolut necesar sa intretii un dialog activ cu toata lumea. Cum faci asta? Pai simplu: clarifici si re-clarifici viziunea organizatiei. Spui de fiecare data un mesaj care contine in esenta viziunea ta si poate fi inteles cu mare usurinta de oricine din lumea in care traim.
Ioan Paul a reusit sa construiasca o comunitate globala. Si aici leadership-ul lui si-a dovedit masura: comunitatea pe care a construit-o se extinde cu mult in afara Bisericii Catolice. E un loc in care toti oamenii se simt valorizati, primiti, bine-cuvantati. Indiferent de rasa, culoare, apartenenta etnica sau chiar religioasa. Cat de admirabil sa fie un om care a inteles ca nu exista decat asemanari, chiar si in diferente?
Ce m-a cucerit definitiv la acest leader este rabdarea ca si calitate personala. Rabdarea, nu viteza, iertarea, nu confruntarea, intelegerea, nu refuzul dialogului. Acestea sunt modurile ultime de a obtine, practic, ce rezultate iti doresti. Indiferent cat este de greu.
Ioan Paul al II-lea si-a dedicat intreaga viata rolului in care a fost ales. Adica multe, multe ore pe zi, noapte, vara, iarna. Stiu ca orice activitate atat de intens practicata genereaza o cantitate destul de mare de stres. Si daca adaugi si imensa masa de oameni care se uitau cu speranta la el, stresul se multiplica de mii de ori. Si totusi, omul din hainele papale era etern zambitor. De ce? Probabil pentru ca beneficia din plin de propria credinta, de exprimarea propriilor valori si viziuni.
Leadership-ul Bisericii tine si de un fel de management perpetuu al schimbarii. De a ramane o piatra sigura in fata oricaror schimbari care se manifesta in agitata societate umana. De a lua in seama un ciclu al vietii pe pamant, care incepe cu nasterea si se termina cu disparitia fiintelor umane. E nevoie sa fii foarte bun la schimbare, daca vrei sa ramai stabil in mintea si inima oamenilor tai!
In final, cred ca acest om a transformat vietile a milioane de oameni. Ma numar printre ei, sub influenta directa a personei lui luminoase. Si asa am ajuns sa inteleg cum transformarea asta, dincolo de latura ei extraordinar de frumoasa, redevine ceea ce a fost dintotdeauna: o parte fireasca a vietii.