Aseara am fost la evenimentul GOmentorship, pentru prima data. Spun „pentru prima data” din simplul motiv ca sunt 100% sigur ca voi reveni, chiar si in postura de participant. A fost un eveniment foarte bun, by all standards!
Fiind invitat ca si guest-speaker si posibil viitor mentor, m-am gandit cu cateva zile inainte la cum as putea sa transmit ceea ce fac – a.k.a. coaching – catre un public tanar, plin de intentii bune si de …nevoi de a avea in fata lor exemple vii ale succesului. Vii, adica oameni cu care pot pastra legatura, de la care pot invata lucruri concrete, criticabili si supusi greselilor in drumul asta greu catre implinire personala si profesionala.
Asa ca le-am vorbit despre puterea modelului, in primii ani din viata (bunicul meu, Razboiul Stelelor si practica mea indelunga a sportului de performanta), despre colaborare si cooperare (nimic, niciodata nu poate fi facut de unul singur), despre coaching si despre cum sunt cei pe care ii percepem ca lideri in Romania, in business, social si politica.
Daca mi-ar fi permis timpul, le-as mai fi vorbit despre ce inseamna de fapt mentoratul ca si proces diferit de consiliere, coaching sau consultanta. Si despre cum am ajuns sa am mentori, cum am cerut mentorat si cum l-am primit. Si le-as fi repetat ce le-am spus deja: nu exista succes fara miscare continua!
Tragand linie, cred ca este unul dintre cele mai bune evenimente la care am fost invitat in 2010. Asa ca il felicit sincer si deschis pe Razvan Crisan (fondatorul GOmentorship, stanga) si echipei cu care a construit acest proiect! Si-n plus, imi declar admiratia sincera in legatura cu Fundatia Dinu Patriciu care dovedeste inca o data o investitie extrem de inteligenta in dezvoltarea tinerilor romani.
(…iar daca va intrebati despre grimasele noastre din poza a doua, sa stiti ca dezbateam „la cald” dezvoltarea proiectului! 🙂 )