Etichetă: solutii de succes

Coaching-ul echipei de management

Mihai Stănescu 1 Comentariu

Ce se intampla cu echipele de management?

Echipa de management este, din mai toate punctele de vedere, cel mai important grup din orice organizatie. Ei au cea mai mare putere de a influenta mersul lucrurilor. Deciziile lor au reverberatii nu numai pentru orice alt membru din organizatie, ci si pentru viitorul intregii companii. Foarte multi dintre voi isi doresc cu putere sa ajunga la acest nivel. Multi dintre voi sunt deja acolo si au realizat ca, de cele mai multe ori, echipa de management are prea putine resurse si abilitati pentru a-si atinge obiectivele.

Membrii echipei de conducere sunt alesi, de obicei, din cauza responsabilitatilor lor functionale. In plus, mai exista un criteriu care, indiferent cat de emotional suna, atarna greu in balanta extinderii echipei de management: „pe X nu trebuie sa il lasam pe dinafara, e …important!„. Implicit, majoritatea echipelor nu se simt suficient de sigure cat sa isi asume pana la capat design-ul si viitorul companiei. De cele mai multe ori, echipele de management sunt de fapt grupuri de manageri seniori, fiecare cu responsabilitati departamentale si fara nici o idee de a lucra impreuna, altfel decat in interactiuni si dezbateri individuale.

Poate te voi surprinde cu informatia urmatoare: folosirea echipelor de conducere in varful organizatiilor este un fenomen relativ nou. Modul in care leadership-ul structural si functional este organizat in companii este rezultatul unor modele culturale foarte puternice. Hegemonia modelelor de business din Occident (si din USA) a modelat definitiv aparitia si functionarea echipei de management din varfurile organizatiilor. Insa altceva este foarte important, in acest contezt: in ultimele decade, folosirea echipei de management a devenit din ce in ce mai importanta din cauza cresterii complexitatii si diversitatii problemelor, atat in piata specifica (care a devenit globala!), cat si in interiorul companiei (care a fost nevoita sa se adapteze la modele globale de business!).

Citește mai mult

Frica de succes, de esec, de…

Mihai Stănescu 1 Comentariu

Acum ceva vreme te-am intrebat pe pagina de Facebook pe care dintre cele doua frici – de succes sau de esec – o consideri mai grava. Am primit cateva raspunsuri si iti multumesc. La fel, la ultimele discursuri in public am primit constant cererea de a creiona un drum peste aceste frici. Incerc acum, mai in general, promitandu-ti sa coboram in foarte specific cand ne vedem.

Bun. Ambele frici au simptome foarte asemanatoare. Daca te duci la un interviu, oricata experienta si expertiza ai, vei avea o usoara anxietate. La fel, cand e vorba de teste, analize etc. Am observat in anii de coaching in Romania ca situatiile asemanatoare ii pot face pe oameni de altfel foarte intregi sa devina inchisi, sa aleaga numai solutii conservatoare, sa nu se avante mai departe. Mai ales in situatii de criza. Se spune ca „ne retragem pe pozitiile tari„, adica ne intoarcem foarte repede la credinte vechi si la comportamentele asociate cu acestea. De ce? Pentru ca stim foarte exact ce inseamna esecul. Iar aceasta familiaritate extrema ne cheama, realmente, la cele mai vechi comportamente.

Problema reala mi se pare, totusi, frica de succes. Daca nu esti familiarizat cu ea si nu stii cum sa o dresezi sa lucreze pentru tine, ea te arunca in ceea ce stii foarte bine din experientele tale mai neplacute: esecul. Iar o modalitate simpla de a o dresa este sa iti intaresti increderea in tine. Sa iti fii cel mai bun confident. Iti spun imediat de ce scriu „confident”, nu e un secret.

Ca sa iti ridici increderea in fortele proprii, uita-te inapoi, in trecut, un pic. Si vezi ca de cele mai multe ori ai castigat, nu ai pierdut. Si cel mai important lucru: ai supravietuit tuturor esecurilor. Stii vorba aia? Ce nu te omoara, te intareste. Deci esti …tare. Si ai invatat o gramada de lucruri, din incercarile tale. Mai mult decat atat, cu un trecut asa de lung si diversificat, chaiar ai resurse suficiente sa te confrunti cu situatia de fata, cea generatoare de frica. Experienta indelungata …situatie stresanta pe termen scurt. Te-ai prins?

Daca ai plonjat in trecut si ti-ai amintit succesele, urmatorul pas este sa te concentrezi aproape exclusiv pe punctele tale forte. Toate vocile din propriu-ti cap sa fie aliniate inspre calitatile tale. Esti bun, acum! In coaching vad multi lideri. Foarte multi. Toti, buni. Si de cele mai multe ori, fiecare dintre ei au doar cateva calitati pe care joaca, sa fie atat de buni. In rest, sunt perfect „normali” pe mai toate capacitatile si competentele. Ba chiar slabi la unele dintre ele. Ei obtin succesul facand exact acelasi lucru: scot calitatile in fata si lucreaza cu ele. Poate, isi propun sa isi imbunatateasca si celelalte capacitati. Uneori. Dar cu siguranta, nu le lasa sa devina piedici in calea succesului lor.

Si ultima chestie: ai, dom’le, incredere in tine! Scriam mai sus, sa iti fii propriul confident. Confident vine din latinul „con fidere„, care inseamna „cu credinta„. Trateaza-te cu credinta ca vei reusi! Marii lideri pe care ii cunosc stiu ca ultimul nivel de credinta este sa crezi in nevazut. Sa ai o viziune. Sa orientezi viitorul catre nevazutul pe care ti-l doresti. Asta fac ei: ajuta oamenii sa ajunga sa opereze la acel nivel de credinta care le permite sa aiba putere si incredere in calea pe care o aleg. Ca totul va fi bine, pana la urma. OK?

Succes!

Partenerul meu ideal

Mihai Stănescu 4 Comentarii

Vreau sa fac o marturisire, aici. Este destul de riscanta, insa cred ca imi pot asuma acest risc, gandindu-ma la beneficiile din spatele lui. Ca in orice actiune indrazneata, exista un echilibru fin intre ce as putea pierde si ce as vrea sa castig. Iar in acest caz, al marturisirii mele, cred ca beneficiile pot depasi cu mult pierderile.

Buun… Ideea este urmatoarea: nu pot face coaching cu oricine. La fel, nu pot face afaceri cu oricine. Ai sa-mi spui, la prima vedere, ca suna ca un truism. Sau ca nu sunt Superman sau alt erou din mitologia lumii, ca sa pot relationa cu oricine. E ok, sunt total de acord.

Pe de alta parte, ti-as replica urmatoarele: mi-am petrecut ultimii 10 ani invatand sa fac coaching cu oricine. In orice situatie, cu orice miza. Cu manageri, echipe, antreprenori, fiecare cu obiceiurile si modul lor de a intelege lumea de afaceri si lumea …in general. Am investit zeci de mii de euro in propria educatie, tocmai ca sa fiu capabil sa preiau orice impuls de schimbare in bine, de ridicare a standardelor, de imbunatatire a vietii. As zice ca sunt pregatit pentru orice, oricine si oricand!

La fel, in business: am vazut multe, multe companii, multi manageri si owner-I de afaceri. Cred ca in anii astia mi-am dezvoltat simturi bine “tunate” pentru a detecta parteneri favoriti. In mii de intalniri, m-am gandit daca X sau Y poate sa-mi fie un partener valid si integru de business. De cele mai multe ori raspunsul a fost “Da!” (ce vrei, sunt un entuziast al contactului cu oamenii!).

Nu este deloc asa. Ba chiar, dimpotriva: am gasit doar 4-5 oameni cu care pot face business bun, pozitiv, aducator de profit, win-win. Si mai am o “lista scurta” de inca 3-4. Lista care este mereu deschisa.

Marturisirea fiind facuta, as vrea sa iti dau cateva detalii despre acel partener ideal de business pe care mi-l doresc. Prin “partener de business” inteleg si clientii de coaching, din simplul motiv ca eu vad relatia de coaching ca pe o relatie ce depaseste cu mult cea de furnizor-client, ca si putere, impact, etica si incredere.

  • Orientare catre parteneriat. Are omul respective mintea deschisa pentru un parteneriat solid, care ne poate duce la castigurile acelea de neatins pentru fiecare dintre noi, luati separat? Nu-s multi asa, sa stii! Multi oameni sunt chiar impotriva parteneriatului in business (sau a coaching-ului) pentru ca pur si simplu nu suporta ca altcineva sa se joace cu jucariile lor favorite. Aici intrebarea pe care mi-o pun este: eventualul partener isi doreste intr-adevar o relatie pe termen lung sau doar cauta vanzari rapide? Sau sa scape de un risc cu care nu are chef sa se confrunte, acum?

Viziune impartasita. Ne aliniem pe acelasi drum? Vedem in viitor aceleasi rezultate? Avem, dincolo de obiective, un parcurs comun in cap? E ca in mariaj: exista multe cupluri in care unul vrea copii si celalalt vrea doar distractie. Bineinteles ca se despart. Viziunea e singurul lucru care mentine armonia intr-o relatie, mai ales pe termen lung.

  • Alinierea valorilor. Care-s valorile tale? Hai sa vedem daca macar primele 3 – in ordinea importantei – sunt cat de cat commune. Daca valoarea ta principala este independenta (fie ea si financiara!) si a mea este colaborarea, e clar ca nu ne vom potrivi.

Stiluri de lucru compatibile. Asta e o chestie majora, zic! Muncim mult si din greu ca sa ne atingem obiectivul sau o luam incet-incet si construim pe drum? Ai alte prioritati pe care le pui in prim-plan? Incepi sa vezi lucrurile de la detalii spre “big picture” sau invers?

  • Calitati complementare. Imi place sa fac ce nu iti place tie sa faci? Suntem calificati, din punctual de vedere al pregatirii si experientei, sa ne acoperim 100% rolul pe care ni-l definim impreuna? Sau facem outsourcing? Sau angajam pe cineva? Tensiunile si frustrarile apar cand ne dam seama ca nu suntem atat de complementari, macar la definirea aia clasica “cine ce face”.

Acestea ar fi primele 5. Sunt un pic prea generale, insa voi reveni cu cateva exemple (pozitive si negative). Ca si sugestie, te invit sa iti iei timp de explorare a posibilelor parteneriate, ca sa iti dai seama fara nici o indoiala daca merita sa te implicit sau nu.

…

Am terminat, deocamdata! Ah, nu, inca ceva: continui sa caut oameni care sa-mi fie clienti de coaching si/sau parteneri de business. In ultima vreme, nici nu mai vad diferenta foarte clar si cred ca asta e un lucru foarte bun.

Lista este deschisa, ati citit mai sus? 🙂