Coaching the CEO (II)

A small detail that everyone in organizations tends to ignore is that there isn’t a harder job than the one of the CEO. The explanation is pretty simple: he/she is the first person in line responsible for the whole organization and from this position everybody expects to receive all the answers. Moreover, in most cases they’re the only ones who can make the hardest decisions. Therefore – the need of a special kind of coaching for the CEO.

From my coaching experience in Romania, the managers who go up the corporate ladder go up thanks to their ability of making the right decisions. And this ability is used every day. Nevertheless, the risk is high: most of the times it takes only one wrong decision to fall from the ivory tower. The reality of the business context says that a leader of a company is perceived as being ‘good’ as long as he doesn’t make one or more bad decisions. But as I know it, this couldn’t be more untrue.

Being the CEO of a company, you don’t have partners on the same level as you, not inside the business. So, where can you go for help and support? The simplest – and oddest! – thing is to place yourself in the position of asking for feedback from people reporting directly to you. Almost every CEO I’ve coached had this issue: to evolve from this double position. Because talking to your managers will only bring you subjective and biased information. Mostly in cases in which you need to confront your blind spots and the areas in which you have to add new learnings. To make it clear: your team is not in the position of keeping you responsible for your professional and personal development. Moreover, they don’t even give you real intelectual challenges!

Some CEOs make major investments in building a wide base of knowledge and a significant set of management skills until they get to this position. I’ve seen them and am still seeing them struggling to keep on learning, to get better, more efficient, more well-prepared. The paradox of this very abrupt development curve is that when they actually become directors and/or members in the management board the investment severely drops. Just as if, by getting to this level, you’ve learnt everything that there was to learn, developed and became the best version of you, for life. In this position you have to be the best than you have ever been. It’s here where you will handle the greatest influence, the biggest impact in business and, of course, confront the biggest risks.

The obvious conclusion of these two texts is that in this position you need the best coaching you can get. And this will result in increasing your performances as a CEO. The connection between you and your company’s annual figures will be obvious for everybody, for sure.

Eveniment: Cluj Business Days

După cum cred că știți deja, în zilele de 25-26 septembrie va avea loc o nouă ediție Business Days la Cluj-Napoca.

Cea de-a 12-a ediție promite a fi extraordinară: 50 de speakeri (antreprenori, manageri ai companiilor de renume, investitori, specialiști) vor antrena mințile oamenilor interesați să facă business în România și să se dezvolte profesional. Îi vei putea asculta și aborda la conferințele, workshopurile și mesele rotunde atent pregătite de organizatori. Mai apoi, la sesiunile de networking vei avea ocazia de a cunoaște persoane cu interese comune – niciodată nu știi unde poți întâlni un colaborator sau un client nou.

 

În plus, vei putea participa și la Seara de Coaching din 26 septembrie, ora 19:00. Nu spun asta doar pentru că este evenimentul meu, ci pentru că împreună construim o întâlnire informala de cel mai înalt nivel ce propune deschiderea unui capitol special în dezvoltarea liderilor de business din România: transformarea lor și a organizațiilor în parteneri competitivi, de top, în întreaga lume.

Cred și voi crede în continuare în mediul de business românesc și încurajez participarea în număr mare la acest tip de evenimente. Pentru că prietenii de la Business Days au fost atât de amabili încât să imi acorde câteva tichete cu acces gratuit la eveniment, m-am gândit că am cu siguranță cititori care ar aprecia să le primească. Așadar, concurs!

Tot ce trebuie să faci e să răspunzi mai jos la întrebarea:

Care articol din seria „Lecții de leadership” ți-a plăcut cel mai mult și de ce?

 

…și vei primi unul dintre cele 3 tichete de acces VIP pe care le pun la bătaie pentru ambele zile de Business Days. Aștept comentariile voastre până la data de 23 septembrie.

Succes!

Prietenul de la birou

De cand practic coaching in Romania, mi-am facut un punct de onoare in a-i ajuta pe managerii cu care lucrez sa constientizeze dinamica Relatie – Rezultat, in toate actiunile lor. Poate si pentru ca, fiind foarte pasionat de psihologie sociala si antropologie culturala, stiu ca Balcanii sunt caracterizati prin accentuarea la nesfarsit si cu infinite nuante a partii de Relatie, mereu in dauna Rezultatelor. In contractele de coaching pe care le supervizez – cu alti coachi implicati in procesul efectiv de livrare – una dintre cele mai mari riscuri pe care le observ constant este in aceeasi gama: oamenii tind sa „uite” ca sunt coach si client si sa dezvolte relatii „de prietenie profesionala„, lasand usor-usor la o parte obiectivele de lucru.

Implicit, totul se duce de rapa! Clientul da, de obicei, un feedback …ca la trainingul impus de companie: „a fost bine, ne-am simtit ok, am ras si a fost ceva pozitiv!” Vaguitatea e la ea acasa. Si nici nu vreau sa ma gandesc cate milioane de euro s-au pierdut asa, de-a lungul ultimilor 10 ani, in Romania!

Deci: Relatii vs. Rezultate. Rezultatele solide si evidente sunt construite pe relatii la fel de solide. Relatii care si-au demonstrat puterea si flexibilitatea, de-a lungul mai multor executii, dificultati si perioade de risc mare. Iar ca sa construiesti astfel de relatii profesionale, cred ca e nevoie sa intelegi ca iti va lua ceva vreme. Asadar, rabdare si exercitiu, asta iti recomanda doctorul!

In cadrul de munca, cu colegii, sefii si subalternii, lucrurile sunt si mai importante. Daca vrei sa ii convingi pe ceilalti de corectitudinea si eficienta modului in care vezi o problema, daca vrei sa ii ai cooperanti si cu o atitudine deschisa, exista cateva ingrediente fundamentale pe care le poti investi. La fel, si-n coaching, vanzare, consultanta, teaching, mentoring, people management, leadership …etc. etc. etc.

Iata 4 dintre gesturile fundamentale, de exersat cu colegii de munca:

***

  1. Aprecierea. Intr-un birou, aprecierea eforturilor si rezultatelor celorlalti e cheia cu care deschizi inimile. Daca iei in considerare sentimentele, timpul si starile colegilor tai, daca tii seama de eforturile lor, ei vor face, in timp, la fel cu tine si ale tale.
  2. Elogierea invinge critica. Daca e sa eviti ceva, evita condamnarile celorlalti. Evita „el/ea e de vina„. Daca ii spui unui coleg ca „e gresit”, tine minte ca aceasta vorba este cel mai ineficient instrument in a schimba ceva. Pentru ca, indiferent de marimea greselii, colegii tai au cateva motive logice ale actiunii care i-a dus la greseala. Iar condamnarile astea nu fac decat sa iti creeze dusmani si asperitati intre cei cu care vrei sa lucrezi. Pune-ti sapca de om care subliniaza orice vede pozitiv, indiferent de situatie. Si fa-o fara efort. Si fara minciuni. Oamenii vor sti.
  3. Pune problema in termeni „cool”. Gandeste si vorbeste in „plusuri si minusuri„, in beneficii si dezavantaje. Daca te pui in postura celui care clarifica si arata clar cum se pot obtine rezultate, toti cei din preajma ta te vor privi ca pe o resursa. Am vazut asta de sute de ori: adevarate „pelerinaje departamentale” la cate un om care stie sa faca asta, cu detasare si un zambet pe buze!
  4. Respect. Poate valoarea cea mai importanta, intre oamenii de business. Dai, ai. Nu dai, degeaba ceri. Respectul are beneficii imediate, dar si pe termen foarte lung. Daca reusesti sa fii respectuos in fiecare secunda a vietii tale profesionale, iti garantez 100% ca vei reusi sa muti si muntii!

***

Ti-am oferit 4 moduri de a genera relatii profesionale puternice. Cea mai disfunctionala relatie cu ce am scris aici este sa iti spui „ah, dar astea le stiu si le fac!”. Cerceteaza atent, fiecare dintre ele este o axa de evolutie care nu are capat de sus!

Succes!

Lectii de leadership VI. Ce si Cum putem sa invatam de la copiii nostri!

Continui seria de lectii de leadership cu un subiect delicat: ce putem invata de la copii nostri si-ai altora, ba chiar si din propria copilarie! Mai toate comportamentele si atitudinile pe care le joci ca adult, ca profesionist, ca leader se regasesc in copilarie. In foarte multe intalniri si sedinte de coaching ajung sa observ reactii si moduri de relatie primare, care vin direct din prima copilarie.

Acum, ai doua moduri sa te raportezi la acest fenomen: pasiv, sa spui ca „am avut o copilarile dificila” si sa gasesti scuze pentru toate greselile si nereusitele, sau mai adult si proactiv, sa realizezi cate bogatii ai primit si cate resurse ascunse stau sa se exprime in viata ta. Your choice! Pentru a doua varianta, iti propun in aceste randuri un fel de indrumar. Iata-l:

  • Fii curios tot timpul! Copiii sunt mai totdeauna plini de mirari si intrebari. Ei incearca sa afle „de ce”-urile, sa inteleaga mai bine lumea in care traiesc. Iar adultul de multe ori pierde aceasta curiozitate in favoarea confortului. Frica il face pe adult sa se agate de confort si de control. Si aici apare rolul curiozitatii in leadership: e esential pentru lider sa se intrebe constant „cum putem face asta mai bine?„. In plus, liderul poate dezvolta curiozitatea in cei care il/o inconjoara in modurile in care parintii extraordinari pot sadi curiozitatea in copiii lor.
  • Joaca-te frumos impreuna cu ceilalti. Nu lovi si nu tipa la nimeni. Acest principiu este foarte important si in context de business. Nu distruge parerea si ideile celorlalti, nu te impune prin ridicarea tonului si acceptai pe colegi, subordonati si superiori asa cum sunt. „Jocul” va arata cine castiga, fara sa fie nevoie sa calci aceasta regula fundamentala a copilariei/colaborarii.
  • Lauda des, nu critica!  In mod natural, copii testeaza frecvent limitele. Fac greseli si incearca sa ii pacaleasca pe cei din jur. E firesc, pentru ca ei invata. Insa o multime de cercetari si observatii au demonstrat ca ai critica nu ii face sa isi schimbe comportamentul si atitudinile. Critica ii face sa se simta neconformi si nu schimba nimic. In loc de a-i critica, lauda orice vezi pozitiv. In acelasi fel, liderul reuseste sa se concentreze pe partile pozitive, pe ce s-a intamplat bine si corect. Ei incurajeaza – cu vorba si cu fapta! – pe cei care reusesc si subliniaza calitatile celorlalti.
  • Sharing is caring. Ca si copiii si adultii au nevoie sa inteleaga ca inainte sa primesti e nevoie sa oferi. Oricine poate fi client in afacerea pe care o conduci. Si din aceasta perspectiva e nevoie sa te gandesti cum sa creezi un mediu plin de valoare pentru acestia. Daca iti trece prin cap doar sa le vinzi ceva si sa le iei banii, nu cred ca esti intr-o pozitie de lider. Si chiar daca reusesti sa le iei banii, nu ai creat nici un fel de limita pozitiva in relatie cu ei. Asa ca te indemn sa incerci scenarii „win-win” sau chiar „win-win-win„!
  • Sinceritatea e cea mai buna diplomatie. Copii sunt, in majoritatea timpului, extraordinari de onesti. Intre minte si gura nu s-au instalat inca filtrele sociale ale evitarii si politetii confortabile. Si asta este foarte bine, pentru ca avem in copii o incredere absoluta. Cand cresc, invata sa nuanteze adevarul, sa il ascunda prin omisiune si chiar sa minta. Uita ca sinceritatea este mult mai usoara, pe termen lung. Astfel, marii lideri au invatat deja sa incurajeze culturi organizationale deschise, oneste si transparente. Si in acest aspect avem ceva de invatat de la copii: adevarul este marca unui mare lider!

…lista de indrumari poate continua: creativitatea, rasul, concentrarea incredibila, complexitatea jocului, relatiile sanatoase cu emotiile si exprimarea lor etc. Ma opresc aici, intrebandu-te: ce ai invatat in ultimii ani de la copiii tai si/sau ai altora?

Succes!

Top team coaching: II. De ce tocmai coaching?

…intrebarea aceasta am primit-o de mii de ori. Populatia de seniori din companiile locale si multinationale reactioneaza la coaching, in Romania, destul de rezervat. Cauza? Cea mai vizibila este relativa greutate de a se pune in acord cu principiul dezvoltarii profesionale continue. Cea mai invizibila este, din experienta mea de coaching in Romania, o teama de a nu le fi recunoscute meritele, teama care vine dintr-un model mental ultra-critic. Dar pe aceasta tema voi reveni.

Inainte de a enunta doua dintre beneficiile evidente ale unui proces de coaching in echipa de management (sau in oricare alta echipa din organizatie, bineinteles!), da-mi voie sa iti mai impartasesc ceva: coachingul a aparut si continue sa existe in lumea de business pentru a da oamenilor un avantaj competitiv. Daca nu ar fi adus un avantaj clar si usor obsevabil, ar fi disparut deja din lumea afacerilor, ca orice nu functioneaza. Iar raspunsul specialistilor in cresterea de companii este simplu: oamenii pot oferi cel mai usor acest avantaj competitiv, prin adaptare si crestere continua. Aici este cheia de bolta, punctul central al coachingului profesionist. Atat si nimic mai mult!

Buuun. Trecand la subiect, motivele principale ale unui program de coaching in echipa ta de conducere sunt:

I. Intelegerea dinamicilor ascunse de grup, prezente in fiecare echipa de management. Marea majoritate a consultantilor, tranierilor si chiar a coachilor pe care ii cunosc nu stiu nimic despre acest subiect. Nu glumesc! Aceasta cunoastere nu se regaseste, de obicei, in formarile standard de coaching.

Revenind, problema este simpla: din moment ce provocarile cele mai importante ale crearii si mentinerii unei echipe realmente performante nu sunt puse pe tapet si in agenda de subiecte, ele nu vor fi niciodata gestionate. Deloc. 0. Implicit, implicarea 101% – atat de dorita, ravnita si laudata in mai toate companiile! – nu se intampla. Iar implicarea aceasta nu apare decat atunci cand fiecare membru al echipei poate avea incredere ca subiectele sensibile de relatie (dintre el/ea si restul echipei de reprezentanti/directori/manageri etc.) nu vor afecta negativ obiectivele si planurile lui/ei de viitor.

Am vazut mai multi CEOi care reusesc sa creeze acest spatiu de incredere mutuala, prin regulile de interactiune pe care le stabilesc si prin faptul ca ei insisi sunt destul de transparenti in actiuni si intentii. Insa marea majoritate a liderilor de business cu care m-am intalnit mi-au aratat, intr-un fel sau altul, ca nu prea vor sa se bage singuri in explorarea si imbunatatirea dinamicii reale a grupului de top manageri pe care il coordoneaza. Pentru ca e greu si nu stii niciodata ce …iepuri apar din palarie. Evident.

II. Responsabilizarea echipei pe subiectul „cum functionam impreuna”. In traseul meu de coaching in Romania cu echipele de management si/sau de manageri dintr-un departament, divizie, business unit etc. am observat cum  fiecare dintre manageri se gandeste mai degraba la rolul si locul lui/ei individual in contextul echipei. Implicit, responsabilitatea functionarii performante a echipei cade, invariabil si tacit, in sarcina managerului de echipa sau organizatie. Aici mai toata populatia e de acord: „daca nu ma manageruieste el/ea, inseamna ca nu am nimic de facut!„. Aceasta implicatie este deosebit de pernicioasa, in conditiile in care cautam performanta si rezultate peste medie. Aici zace cauza micro-managementului (la cele mai inalte niveluri organizationale, ai fi surprins de ce stiu!), a amanarilor si crizelor determinate de acestea, a conflictelor agravate in timp dintre membrii echipei de management s.a.m.d.

In fiecare echipa exista cateva functiuni care au nevoie si ele – saracele! – de gestiune atenta si ritmata: setarea directiei, crearea alinierii intre membri, stabilirea limitelor si a regulilor de co-operare etc. etc. Nota bene: echipa face asta. Nimeni altcineva. Nu seful, nu cel mai puternic om din echipa, nu liderul informal. Toata echipa. Daca echipa vrea intr-adevar sa functioneze performant, acest subiect are nevoie de timp de discutie si de participarea tuturor. Uite, cateva intrebari care sa te ajute in demararea acestui proces:

  • Cum isi ia grupul informatiile, in mod obisnuit? Ce limitari inerente are acest proces?
  • La fel, pe ce informatii, idei, filosofie, sentimente isi bazeaza grupul deciziile?
  • Despre ce sunt deciziile si subiectele de discutie, de obicei? Despre strategie, politici interne, moduri practice de a dezvolta businessul, comunicare, vanzari?
  • Care sunt subiectele care raman de fiecare data nediscutate in grup? Cum afecteaza acest obicei rezultatele?
  • Cat dureaza intalnirile si sedintele de management? De ce atat si nu mai mult/mai putin?

Bref: in absenta alegerilor pe deplin constiente, referitoare la aceste functiuni si procese, este absolut firesc ca grupul sa devina dominat, in timp, de relatiile de putere dintre membri si de modelele standard de comportament ale celor care castiga bataliile privind puterea. Ia spune-mi, ai vazut grupuri de manageri dominate de asa ceva? Glumesc, e desprea altii…

In incheiere, un cuvant de atentionare: daca iti scriu despre acest proces, asta nu inseamna ca oricine are constiinta si competenta sa il duca la bun sfarsit. Ba dimpotriva! Majoritatea consultantilor si facilitatorilor de procese de dezvoltare pe care ii cunosc nu reusesc sa prinda aceste fineturi decat dupa ani si ani de practica. Despre cine si cum poate face un bun coaching de echipa, iti scriu in urmatorul post.

Succes!

Top team coaching: I. Provocarile

Sunt la jumatatea drumului pe care Malcolm Gladwell l-a definit atat de bogat in imagini in Outliersprin „regula celor 10.000 de ore de practica„. Si din aceasta pozitie a experientei de coaching in Romania, vreau sa iti spun cateva lucruri specifice despre dezvoltarea segmentului de varf al organizatiei din care faci parte.

De mai multi ani lucrez cu echipe de management, pentru dezvoltarea lor si pentru cresterea impactului businessului pe care il conduc. Dincolo de placerea generata de recunoasterea primita, aceea de a fi coach-ul unui grup de oameni de care realmente depinde destinul profesional a mii si mii de oameni, sunt primul care spune ca la acest nivel este cel mai greu sa obtii o transformare autentica, de durata. De ce? Pentru simplul motiv ca echipa de conducere a unei companii, cu tot cu managerul ei, este un organism extrem de complex si de viu. Care organism se confrunta cu cateva provocari foarte specifice, care nu sunt intalnite in celelalte zone ale organizatiei.

Hai sa vedem doar cateva dintre ele, impreuna, ca sa iti faci o idee:

1. Atentia tuturor este pe ei/ele. Cand se intalnesc, cand ies pe hol, la cafea, oriunde…toata organizatia devine atenta. Spera sa vada semne. La fel face si competitia, cu alte instrumente. Si partenerii, clientii, furnizorii etc. Bref, toata atentia asta nu incurajeaza deloc deschiderea si reflectia solida. De aceea, coachingul de echipa la nivelul asta este un beneficiu enorm pentru cei vizati de atentia excesiva si lipsita de suportivitate.

2. Relatiile de putere sunt centrale in acest grup. Fiecare mica decizie, orice alegere posibila este afectata direct atat de rezultatele pe care si le doresc, dar si afecteaza influenta si planurile de viitor ale fiecarui membru al echipei de management. Am vazut acest fenomen in mai toate echipele de bord cu care am lucrat: modelele de comunicare si decizie sunt extrem de complexe, chiar daca toata lumea face apel la logica bunului simt si al simplitatii. Si mai e ceva, cireasa de pe tort: seful echipei este si CEOul organizatiei. Implicit, coachingul echipei de management devine un „medicament profilactic” al sanatatii relatiilor si rezultatelor muncii in grup.

3. Tensiunile mediului. Care este prezenta, peste tot, la acest nivel. Tensiunea dintre situatia actuala si cea dorita, intre cooperarea de care e nevoie in echipa de management si competitia implicita a intrarii pe usa CEO-ului…s.a.m.d. Odata ce ajungi in echipa de conducere, nu mai ai cum sa te intorci. Implicit, tensiunea creste! De aceea, coachingul echipei care conduce organizatia asigura echilibrul intre tensiuni, regland in acelasi timp si „imunitatea grupului” la influente toxice.

4. Supra-specializarea individuala si paradoxul directoratului. Cei sau cele care ajung in pozitia de director sunt de obicei campioni in domeniul din care provin. Si au fost rasplatiti de companie pentru realizarile lor extraordinare. Ceea ce induce un paradox, inerent bordului de management: cum sa ii ajuti pe ceilalti, cand esti acolo din cauza rezultatelor tale individuale, din specializarea ta? Observand ani de zile acest paradox, pot spune ca rezultatul vizibil este cam asa: un exces de incredere in abilitatile specializarii lor, insotit de o anxietate destul de prost gestionata …cand vine vorba de gestiunea relatiilor intre colegi (mai ales cand tot grupul este reunit!). Si asta duce, invariabil, la o nestiinta foarte bine mascata in a gestiona situatii in care provocarile sunt comune. Aici, coachingul de echipa devine un adevarat act de invatare prin experienta directa. Nu spun mai multe, cei care ma cunosc stiu la ce ma refer!

5. Absenta spatiului de reflectie comuna. Vechii greci isi conduceau democratiile in forum. Se asezau si discutau, analizau, dezbateau si hotarau impreuna ce si cum trebuie facut. De la ei am invatat cu totii ce inseamna sa conduci democratic. Ei bine, in companiile pe care le-am intalnit in practica mea de coaching in Romania, tocmai acest forum lipseste. Si directorii au o reala dificultate in a-l stabili. Nu exista un spatiu care incurajeaza transparenta si permite munca in comun. Implicit, toata lumea evita pe toata lumea. Subtil, fara prea multe cuvinte, eventual sustinand contrariul. In acest context, coachingul de echipa realmente creaza acest mediu si ii sustine, incurajeaza si intareste pe directori sa con-lucreze.

Pardon, nu coachingul de echipa face asta. Eu am invatat sa fac asta, dupa 5.000 de ore de coaching, individual si de grup, in cele mai diverse situatii. Asta nu se invata la scoala si nici in alte medii organizationale, in afara bordului de management.

Succes!

Lectii de leadership: IV. „the dream team”

Apropiatii mei stiu ca baschetul a ramas sportul care-mi domina mintea si inima. Despre asta va fi lectia de leadership urmatoare, despre sportul al carui inventator a primit numeroase recunoasteri pentru gradul ridicat de inteligenta si frumusete. Si sportul in care a existat unul dintre cei mai mari sportivi pe care i-a putut produce civilizatia umana: Michael „Air” Jordan.

Dar cum e cu leadership-ul, in cazul acesta? Lasand la o parte – pentru moment – pasiunea mea personala pentru baschet, m-am gandit la ce au facut marile echipe de baschet ca sa castige meciuri, semifinale, finale. Si nu au facut numai atat. Ci au reusit sa plaseze un sport relativ nou in orbita celor mai urmarite sporturi din toate timpurile. Asadar, ce am invatat de la acesti mari sportivi, in practica mea de coaching in Romania?

Hai sa vedem:

  1. Concentrare pe misiune ,clara si fara echivoc. O echipa de baschet este un sistem foarte bine pus la punct de rotatie a jucatorilor. Aproape nimeni nu sta tot timpul pe banca sau in teren. Toti sunt staruri, toti stiu jocul foarte bine. Si nu ii intereseaza decat sa devina spectaculosi de buni. Play ball!
  2. Exista un lider. Nu foarte evident, de multe ori. Dar e tot timpul acolo, comunica rapid cu toti, da un ritm jocului, opreste orice diferend aparut in teren. Nu este acelasi om, in fiecare meci sau campionat. Dar de fiecare data liderul intervine atunci cand este nevoie. Numai atunci. 
  3. Exista si …potriveala! Chair daca ai o colectie de staruri, cu rezultate extraordinare, nimeni nu iese in fata si contrazice misiunea jocului. Toti se potrivesc cu toti, din acest aspect. Toti trag intr-o singura directie. Intelegi misiunea sau joci in alta parte.
  4. Regulile. Nu-s multe, nu e nevoie de prea multe proceduri si teoreme intre cei care stiu foarte bine ce au de facut. Daca exista, intareste-le suficient de mult cat subiectul „respectarea regulilor” sa nu mai existe in dicutii si sedinte. 
  5. Confruntare directa. Cu o conditie: sa dai voie starurilor sa o faca ei primii, daca esti antrenorul lor. De cele mai multe ori, in coaching-ul de echipa, sunt ridicate subiecte foarte spinoase in speranta sincera ca coach-ul le va rezolva. Si coach-ul care isi pierde increderea in identitatea lui profesionala incepe sa arunce cu rezolvari. Cu sfaturi. Lasa starurile sa se descurce, confrunta-i doar cu situatia. Stiu ei mult mai bine decat tine ce sa faca. Crede-ma.
  6. Lasa problemele pe teren. Ce se intampla in meci se termina la sfarsitul meciului. Nu exista razbunari si certuri interminabile, intre profesionisti. La fel cum un adevarat star in management intelege ca business-ul e doar o parte a vietii.
  7. Paseaza, paseaza, paseaza. Nu te repezi sa driblezi tot terenul, pierzi vremea si avem nevoie de puncte. Vezi cine e in pozitia cea mai buna si asista-l chiar si dupa ce a aruncat la cos. Lucrurile acestea se numara si ajung unde trebuie, intotdeauna.
…si lista poate continua. In schimb, iti dau o imagine recenta a ceea ce inseamna un succes extraordinar in baschet. E la fel, si in echipele de manageri cu care fac coaching!

httpv://youtu.be/QjYzL6Dw2LA

Lansarea profilului Team Management Systems in Romania

Una dintre misiunile pe care mi le-am luat in practica de coaching in Romania este aceea ca vreau sa creez o comunitate de oameni care vor sa fie fericiti la locul de munca indiferent de meserie sau domeniu. Iar vinerea trecuta ai aflat cum este acest lucru posibil. Ti-am povestit, atat eu cat si cei doi directori generali care sunt printre cei care au aplicat deja profilul Team Management Systems in echipele lor, cat de mult conteaza omul potrivit in rolul potrivit.

Cei peste 120 de invitati (manageri generali, manageri din diferite departamente si membri ai echipelor lor, diferiti antreprenori, sponsori si reprezentanti ai presei) au facut cunostinta cu un produs pe cat de complex, pe atat de simplu de utilizat.

Evenimentul a fost rolul de a-i familiariza pe invitati cu ceea ce poate face acest profil pentru bunastarea fiecaruia dintre noi la locul de munca. Noutatea a constat, pe langa cea a conceptului in sine, in interactiunea directa a invitatilor cu cei doi directori generali care au facut performanta in domeniul lor si, totodata, au aplicat cu succes profilul Team Management Systems in organizatiile pe care le conduc. Astfel cu aportul speakerilor, ai aflat cum se pot simti fericiti la locul de munca prin utilizarea unui instrument de lucru organizational care, practic, ajuta echipele sa afle secretul fericirii fiecaruia dintre membrii lor si sa functioneze in armonie la birou. Insa pentru rezultate masurabile si vizibile imediat in comportamentul echipei, iti propun sedinte dedicate de coaching cu membrii echipei testate, astfel incat potentialul acestora sa fie maximizat.

Primei parti a evenimentului i-a urmat o pauza de cafea si networking, moment in care, in atmosfera reconfortanta, imbracata in acorduri de jazz, intre cei prezenti s-au legat „parghii sociale”, fapt care a adus valoare imediata evenimentului. A doua parte a evenimentului a avut menirea de a accentua beneficiile utilizarii acestui instrument si de a-ti clarifica aplicarea acestuia, prin sesiunea de intrebari si raspunsuri.

Daca ai fost vineri la lansarea Team Management Systems, ai avut ocazia sa fii printre primii care fac cunostinta cu un produs pe cat de complex pe atat de simplu de utilizat, sa afli cat de important este sa iti cunosti colegii sau subalternii si sa faci cunostinta cu cei care au aplicat cu succes profilul TMS in organizatiile lor.

***

Ce ne-au transmis speakerii:

Siemens a mizat întotdeauna pe colaborarea eficientă între membrii echipei, considerând-o condiția fundamentală pentru obținerea rezultatelor dorite. Fiecare poziție din cadrul activității companiei necesită un set de competențe, iar testul Team Management Profile aplicat în cadrul sesiunilor de coaching ne-a ajutat să înțelegem cu exactitate particularitățile și preferințele managerilor noștri pentru a alcătui echipe echilibrate și eficiente pentru business.(George Costache, CEO Siemens Romania)

‚,Propria cunoastere a stilurilor, cat si cunoasterea preferintelor celorlalti, permite o versatilitate asumata in relationarea interna, cu efecte decisive in eficienta echipei. Acestea sunt avantajele testului Team Management Systems. Urmare a efectuarii lui, am reusit sa ma pozitionez mai bine in relatia cu colaboratorii. Efectuarea lui la nivelul intregii echipe, urmata de munca de relationare structurata, va putea da un plus clar modalitatilor mai eficiente de comunicare cu obtinerea de rezultate de business masurabile.’’ (Alexandru Badescu, General Manager ENERIA)

***

In continuare, iti doresc sa fii fericit!

Inteligenta colectiva (3): Crearea retelei

Asa cum va scriam in articolele anterioare pe tema Inteligentei Colective – despre gandirea in complexitate si actiunile inovative – beneficiul real al acestei abilitati de grup este acela de a avea rezultate care depasesc cu mult o inteligenta individuala sclipitoare.

Bineinteles, este nevoie de munca coordonata si de supervizarea acestui proces, care aduna laolalta cateva ingrediente simple. Daca pe primele doua le gasiti in articolele anterioare, al treilea si ultimul ingredient necesar dezvoltarii inteligentei unui grup este capacitatea lui de a influenta exteriorul grupului in mod pozitiv. In business, vorbim de o echipa inteligenta numai atunci cand ea poate sa isi extinda invatamintele si experientele de succes catre alte echipe. Iar in acest proces de influentare pozitiva rezultatul este succesul. Nu numai la nivel de departament, ci si la nivelul intregii companii, ba chiar a legaturilor dintre furnizori, clienti, parteneri etc.

Ca aceasta functie a inteligentei colective sa apara, e nevoie ca toti membrii echipei sa contribuie. Pare complicat, dar nu este deloc asa. De ce? Pentru ca exista doar 3 roluri pe care colegii dintr-o echipa le pot performa, in crearea unei adevarate retele de cunoastere. iar acestea sunt:

  • Organizatorii: Oamenii orientati pe proces, cei care stiu mai bine ca oricine ca nu poti impartasi ceea ce nu poate fi comunicat clar si fara echivoc. Acesti oameni sunt foarte usor de identificat intr-o companie, pentru ca ei de obicei ocupa functii legate de analiza de business sau de calitate, indiferent de tipul afacerii sau de unitatea de business. Mai mult sau mai putin la vedere, ii vei gasi ori apreciind cantitatile ori calitatile unui proiect.
  • Acceptantii: Ei sunt majoritatea membrilor din echipa. In orice actiune inovativa, rolul lor este sa ajutela crearea ei, sa o accepte rapid si apoi sa devina transformatori de opinie catre cei din afara echipei.
  • Creatorii de legaturi: Aici am concentrat doua roluri, pentru concizie. In orice caz, acesti oameni sunt cei care creaza sub-grupuri orientate catre o anumita experienta sau invatare noua si, in acelasi timp, sunt cei care livreaza in exteriorul echipei un mesaj simplu: „Ia uitati, noi aici invatam ceva nou! Haideti si voi sa vedeti cum este!

Buuun… acum hai sa vedem cum se intampla lucrurile, in realitate! In momentul in care organizatorul stabileste ceea ce a fost invatat (sau ce este in proces de invatare), iar acceptantii au cazut de acord ca el a surprins bine ceea ce echipa creaza nou, devine foarte usor pentru creatorii legaturi sa se manifeste liberi in organizatie. Cum fac asta? Simplu: organizeaza intalniri la cafea/pranzuri strategice, fac un site pe reteaua interna, incep un grup de practica a invataturilor noi cu colegii, impartasesc cunoasterea in sedinte, conferinte si evenimente interne. Ceea ce merita precizat aici este ca de obicei acesti oameni nu vor sa deranjeze pe nimeni, nu se bat cu pumnii in piept si nu incearca sa isi creeze un brand personal din munca comuna a echipei.

***

Am redus intreaga complexitate a folosirii inteligentei colective la acesti 3 pasi, in speranta ca managerii de echipe si companii vor percepe acest proces ca pe unul realmente avantajos pentru ei si colegii lor. Din experienta mea de coaching in Romania, inteligenta colectiva sta la baza marilor schimbari pozitive de rezultate de business, cand este aplicat la orice nivel de management. Nu numai in top. De aceea, te invit sa il recitesti cu atentie si sa iei tot ce poti din el.

…si daca ai nevoie de asa ceva, stii unde sa ma gasesti! 🙂

Succes!

Inteligenta colectiva (2): actiunea inovativa

In post-ul anterior pe tema inteligentei colective, spuneam ca „inteligenta asta colectiva incepe cu gandeala deschisa, co-ordonata, a situatiilor complexe. Revin astazi sa iti spun cum se continua, odata inceputa asa!

Cele mai multe echipe de management cu care lucrez pe coaching in Romania au un fel de atractie fatala catre actiune. Spun „fatala” pentru ca, in majoritate, sar cu mare gratie peste primul pas al dezvoltarii inteligentei colective, cel amintit in textul anterior. De cele mai multe ori, fiecare gandeste in sinea lui de director/directoare, expunand apoi cu mare grija obiectul reflectiilor individuale. Ceea ce, din start, rateaza sansa unei co-operari eficiente, inainte de actiunea propriu-zisa. Implicit, planurile si strategiile sufera de un mod profund individualist de a privi lucrurile. Ironia sortii face ca acest mod de operare individual sa se numeasca in management „responsabilitate„. Nimic mai eronat. Singurul antidot pe care l-am descoperit este acela al viziunii impartasite, in mod intim, de toata echipa. Daca toti stim ce vrem, cand vrem, cum vrem si care e imaginea HD a succesului nostru, procesul de reflectie co-ordonata poate incepe natural.

http://footballpantheon.com

Din perspectiva unui bun conducator de organizatie, descopar din ce in ce mai des in practica mea de coaching in Romania ca este vital ca managerii sa inteleaga ce este permis sa faca. Cu alte cuvinte, in limitarile stricte impuse de un plan anual de business, cele mai multe echipe par sa accepte fara nici o rezerva o solutie noua, care seamana foarte mult cu una veche. Majoritatea dificultatilor pe care le observ la implementarea unei strategii noi, la capitolul „hai sa ne-apucam de treaba!„, apar din cauza chiar a noutatii strategiei. Au solutii, nu se misca pentru ca …sunt, pur si simplu, prea noi. Nu sunt deloc asemanatoare cu faimoasa expresie „la noi, asa merg lucrurile dintotdeauna„.

Unele echipe de management se simt in siguranta implementand lucruri complet inovative, daca si numai daca au senzatia ca structurile de putere (citeste: CEO-ul!) le-a dat permisiunea sa faca acest pas. Alte echipe de administrare vor trata orice initiativa intr-adevar inovativa catre un proces clasic de aprobare (eventual, cu documente scrise si semnate), proces in care e implicat un comitet care …evident nu are timp sa se ocupe si de asa ceva! True story, am vazut asta de mai multe ori!

Exemplul clasic, pe care il voi povesti de fiecare data cand mi se ofera ocazia, este al unui director tehnic dintr-o companie multinationala. Omul asta a inovat un proces tehnologic la nivelul intregii capacitati de productie a companiei. Timp de 3 ani, a prezentat ideea lui sefilor – de aici si din Europa – catre aprobare si implementare. De 3 ori a fost rugat sa mai faca ceva cercetari si sa vina cu rezultate mai consistente …la anu’. Bineinteles, dupa 3 ani a plecat si acum conduce una dintre companiile concurente. Nota bene: ideea acestei povesti nu este ca acei sefi descurajau inovatia. Intentia sicera este „doar” de a controla si limita efectele disruptive a inovatiei.

***

La capatul opus, unele echipe de management pe care le-am intalnit nu ezita nici o zi in a implementa proiecte inovative. Le testeaza – cu mai multa sau mai putina grija, dupa specificul companiei – si daca vad ca merge, vor incepe sa le vanda inovatia si celorlalti membri ai comunitatii din care fac parte. Asta daca nu cumva intre testare si vanzarea ideii nu apare un timp mort. Atentie! In acest timp mort dispar foarte multe inovatii reale. Iar timpul mort apare intotdeauna la trecerea granitelor, intre doua departamente, doua centre de profit, unitati de business etc. Adoptarea inovatiei nu este un proces foarte usor de gestionat.

Daca vrei sa fii un CEO de exceptie, cea mai importanta parte a muncii tale va fi sa iti sprijini echipa, sa ajunga sa iti spuna ca se simt suficient de incurajati cat sa isi asume riscurile inovarii. Factorul fundamental, aici, este ca acordarea acestei permisiuni e nevoie sa fie continua. Numai asa vei avea parte de adevarata inovare. Imaginea pe care iti propun sa o iei cu tine este: practica managementul miscandu-te intre birourile colegilor tai, spunandu-le: „Pffff…ce idee buna! Bravo! Acum fa-o sa se intample si in realitate!

Eu unul te invit sa incerci macar un program de dezvoltare a gandirii colective.

Stii unde sa ma gasesti, nu?