Performanța trece prin stomac (P)

Atunci când vorbim despre mediul de business din România nu trebuie să pierdem din vedere combustibilul acestuia, și anume oamenii săi. Fiecare cu titulaturi care mai de care mai lungi și sofisticate, consideră, într-o măsură mai mică sau mai mare că succesul – rareori eșecul le este datorat în mod individual, în totalitate. Din experiența mea de coaching în România am remarcat că aceștia pierd din vedere, în mod voit sau nu, contribuția și efortul colectiv care au condus la rezultatele obținute.

După cum am mai spus, nimeni nu evoluează singur. Nici personal, nici la job. Când ne referim la locul de muncă și la parcursul nostru profesional, cel mai potrivit mediu de dezvoltare este echipa din care faci parte și oamenii cu care interacționezi regulat și care te cunosc. În coaching este foarte importantă gandirea sistemică, care constă în înțelegerea unui sistem prin examinarea legăturilor și interacțiunilor dintre comportamentele care îl alcătuiesc în ansamblu, deci, implicit, dezvoltarea individuală se leagă direct și profund de dezvoltarea întregului mediu de care aparții.

În practica mea de coaching în România am întâlnit mulți manageri care caută soluții complexe pentru creșterea coeziunii de grup și pentru facilitarea echipelor din cadrul organizațiilor în care activează. Nevoia de unitate a echipelor este într-adevăr una reală, dar să începem cu lucrurile mici … precum prâzul.

Motivele pentru care mâncatul pe tastatură are un impact negativ asupra angajaților sunt bine cunoscute. Ce ar fi dacă am privi acest moment al zilei din perspectiva beneficiilor pe care mâncatul prânzului împreună cu colegii le are asupra echipelor?

Să privim simplu: nevoia de hrană este una fundamentală, fără de care nu ne putem desfășura activitățile de zi cu zi, ce să mai vorbim despre sarcini complexe care necesită atenție și organizare. Putem spune astfel că performanța trece prin stomac, în drumul ei de la idee la rezultat.

De asemenea, prânzul cu colegii este un act de legare al relațiilor dintre aceștia, un moment de relaxare si de diminuare a anxietăților cauzate de stresul de la locul de muncă. Nu vei găsi adversitate într-un mediu unde oamenii sunt legați unii de ceilalți prin ceva mai mult decât relații profesionale.

Astfel, ca angajator, poți avea grijă de nevoile angajaților tăi într-un mod eficient, cu beneficii mutuale, prin oferirea de tichete de masă. Această formă de recompensare creează un tip de motivație extrinsecă angajaților și le oferă sentimentul de recunoaștere prin intermediul unei adăugiri la salariu, iar angajatorii beneficiază de diverse scutiri sau reduceri de impozite.

UP România este o companie cu și despre oameni care oferă clienților lor diverse unelte pentru recompensarea și recunoașterea angajaților precum: tichete pe suport de hârtie și carduri de masă Chèque Déjeuner, tichete cadou Cadhoc, vouchere de vacanță Chèque Vacances, tichete sociale Chèque de Services, tichete sociale pentru grădiniță și tichete de creșă Chèque Bébé.

Dacă decizi că acest instrument poate funcționa și în compania ta apelează cu încredere la compania UP România, însă să nu pierzi din vedere și celelalte modalități de a le transmite angajaților tăi apreciere și recunoaștere pentru că aduc un plus de valoare prin munca lor.

Recenzie: The 4-Hour Workweek

Imagineaza-ti ca muncesti doar o zi pe saptamana. Mai mult decat atat, imagineaza-ti ca in acea zi de munca nu muncesti 8 ore, ci numai 4. Cireasa de pe tort este ca in loc sa te duci la birou (aglomeratie, stress, intarzieri, etc) lucrezi dintr-o cafenea din Barcelona sau Paris, mixand administrarea afacerii tale cu o plimbare pe plaja sau vizita la Luvru. Un vis imposibil, nu?

Ideea centrala a cartii “The 4-Hour Workweek” este sa te ajute sa traiesti o astfel de viata, idee pe care Timothy Ferriss o exprima inca din subtitlu: “Escape 9-5, Live Anywhere, and Join the New Rich” . Promisiunea autorului este ca ne ajuta sa ne re-structuram viata intr-un mod categoric, pentru a avea programul cel mai bun posibil si …sa facem si suficienti bani! Suna seducator, dar hai sa vedem ce-i inauntru:

Cartea incepe cu cateva intrebari si raspunsuri, cu scopul clar de a intampina ridicarile de sprancene din partea celor care au citit coperta.  Inca de la inceput, poti vedea ca Tim Ferriss este un om de marketing foarte bun: cartea ne introduce in tema printr-o poveste legata de dans, invitandu-l pe cititor sa isi deseneze stilul de viata ideal, ca si membru al noului “trib” numit Noii Bogati (New Rich, in orig.).

Cum intram in acest club select si totusi ultra-popular? Prin metoda lui Ferriss, denumita oarecum inspirat DEAL: D este Definition, E – Elimination, A – Automation, si L – Liberation.  Hai sa vedem pe scurt ce inseamna fiecare:

D = Definitie

Prima parte a cartii lui Ferriss defineste si compara Noii Bogati cu Evitantii (Deferrers, in orig.), cei care isi traiesc viata in sistemul: muncim, economisim si ne pensionam. Ideea centrala aici mi se pare ca desi Noii Bogati pot deveni foarte bogati, mai degraba trebuie sa ai un cashflow regulat si pozitiv fara a fi nevoit sa muncesti mult pentru a-l obtine. Pe langa aceasta idee, Tim Ferriss mai ataca 9 alte principii generale, de la “a cere iertare mai degraba decat permisiune” pana la “banii nu sunt raspunsul la toate intrebarile”.

Ca mai toate cartile de dezvoltare personala, autorul iti propune sa iesi din confortul personal printr-o serie de lucruri de facut / provocari. Un exemplu care mi-a adus un zambet larg pe buze este acela de “a-ti dezvolta neobisnuitul obicei de a lua decizii”. Mai mult decat asta, Ferriss introduce un concept nou: “dreamlining” – procesul prin care iti notezi cele mai puternice vise si iti creezi un program (timp, obiective, actiuni) pentru a le atinge.

E = Eliminare

Aceasta parte a cartii este construita in jurul eliminarii tuturor actiunilor care nu ne sunt necesare. Bineinteles, este vorba de Legea lui Pareto (80% din eforturi iti aduc 20% din rezultate) si de cum sa iti elimini parti din acesti 80%. Productivitatea devine un subiect central si aici, Ferriss contracarand Legea lui Parkinson cu o sugestie simpla: aloca minimul posibil de timp unei activitati, ca sa nu iti ocupe mai mult. Aceeasi sugestie este valabila si la ce primim prin comunicarea de orice tip: taie cat poti din toate mesajele, mailurile, articolele si sterile pe care le citesti. Taie si intreruperile, telefoanele si vizitele non-relevante. Taie si lucrurile pe care le faci automat si care nu au nici un sens…(!?) Daca ai angajati, deleaga mai toate deciziile minore la ei si elibereaza-ti timpul. Daca nu ai, oricum vei trece la…

A = Automatizare

Ideea acestei parti a cartii este sa iti automatizezi veniturile si activitatea. In primul rand, vei avea nevoie de unul sau mai multi asistenti virtuali (VA, in orig.), apoi de un “pilot automat al veniturilor” (Income Autopilot, in orig.) si din acest punct nu iti ramane decat sa iti gasesti inspiratia, o nisa de piata si unul sau mai multe produse pe care sa le vinzi acestei nise. Dupa o perioada (scurta!) de testare a produsului, pe un buget cat mai mic, miscarea urmatoare este sa te extragi din toata aceasta poveste sis a o lasi sa functioneze singura. Ferriss descrie aceasta tranzitie cu lux de amanunte, fiind unul dintre punctele cele mai importante ale strategiei DEAL.

L = (e)Liberare

Ultima parte a cartii se concentreaza pe cum sa scapi de la birou, incepand de la a-ti convinge seful sa comunicati prin media (telefon, internet, etc) pana la a-ti omora pur si simplu jobul. Nu rade, multi dintre oameni isi pastreaza job-ul desi ar putea sa faca multe, chair foarte multe lucruri foarte interesante daca nu l-ar avea. Ferriss cotinua in acesta cheie si ne propune “mini-pensii” (mini retirements, in orig.), perioade de 1-6 luni de relocare in afara zonei obisnuite de viata si munca (eventual in alta tara!) in ideea de a ne trai viata la maxim.

Cea mai interesanta parte a finalului cartii mi se pare lista celor 13 greseli pe care Noii Bogati le fac de obicei: de la “a munci de dragul muncii” pana la a-ti pierde visele pe drum. Capitolul final este o poezie a lui David Weatherford cu mesaj clar: incetineste si bucura-te de viata.

***

(Nota: Eu am citit/audiat si editia din 2007. In decembrie 2009 a aparut o editie extinsa si reinnoita, care are peste 100 de pagini in plus, cu o multime de materiale si resurse noi. Nu am apucat sa citesc versiunea noua, de aceea te previn ca poti gasi multe alte lucruri interesante si mai proaspete.)

Eficiență înseamnă acțiune!

La rugamintea lui Ariel, am scris un guest-post pentru motivonti.ro, pe tema eficienței personale. Dincolo de dificultatea temei – s-a scris și se scrie enorm pe această temă – am acceptat provocarea pentru că am descoperit că în ultimii ani am cam pierdut legătura cu generația 18 – 25 de ani.

Acestea fiind spuse, vă las să-l citiți:

Eficienţa personală este un subiect ultra-mega-discutat, evaluat şi blog-uit. Implicit, mi-a fost destul de dificil să găsesc un unghi de abordare cât de cât diferit, atrăgător, incitant. Însă cred că l-am găsit: pentru mine, eficienţa este un fel de medie, un fel de optim al activităţii noastre zilnice. Şi cum orice activitate se măsoara în durată şi rezultate, eficienţa poate fi definită în cantitatea şi calitatea acţiunilor pe care le facem ca să obţinem ceva. Orice poate fi măsurat în efortul de a obţine acel “orice”. Adică eficienţa este imposibilă fără acţiune, fără sa faci ceva practic.

Aşa că m-am gândit să vă scriu despre 10 verbe care reflectă acţiuni. Acţiuni pentru a fi mai eficient în viaţa de zi cu zi, în fiecare lucru pe care alegem să îl facem. Verbele acestea sunt şi îndemnuri, ca nu cumva să crezi că îţi zic “din cărţi’ sau “din cap”!

Pentru restul articolului, click aici…