Succesul nu exista. Exista PASIUNEA, MUNCA, CONCENTRAREA, INCORDAREA, IDEILE, IMBUNATATIRILE, DEDICATIA, PERSISTENTA in a atinge maximul de performanta intr-un proiect, pe un domeniu, in viata. Fiecare pas pe care il facem ne aduce mai aproape de o noua implinire a viziunii care ne-a cucerit, de o noua re-formulare a ceea ce credem ca este capatul acestei calatorii. Numai ca, odata ajunsi la capat, vedem ca e doar o oprire intermediara catre alte orizonturi.
Acestea fiind spuse, va impartasesc inca un filmulet marca TED, in care Richard St. John vorbeste despre experientele de viata care l-au marcat in atingerea maximului in afaceri.
Stii, e interesant. Tocmai am fost intrebata daca ma consider un om de succes – si am raspuns ca mai sus. Ca acesta nu exista „per se” si ca e definit de fiecare.
Si ma mai intreba cineva azi, daca este definit de frustrarile interne sau de presiunile externe. Eu am zis „de niciuna. De drive-ul intern, care nu e totuna cu frustrarea.”
Pe tine ce te-a facut sa ajungi la concluzia asta?
Sincer, nu mai stiu. De mult am ajuns la concluzia ca succesul este o stare atasabila oricarui lucru pe care il faci.
Succesul este o stare deci exista :). Sunt de acord ca succesul asa cum ni se prezinta la TV e de multe ori fum si lipsa de substanta.
De asemenea mai cred ca succesul poarta haina pe care noi o proiectam fiecare in parte pentru noi.
Multam de comment, Gabi. Incercam sa spun ca e o stare a unui lucru, nu exista in sine. E nevoie de un gen proxim, inainte de diferenta specifica. Succes in …ce? cat? cum? etc. Mai mult decat atat, daca urmaresti filmul vei vedea ca definitia unei stari ca succesul este extrem de dinamica, se schimba foarte des & rapid, in functie de evenimentele si conjuncturile care ne influenteaza viata.
Foarte fain filmul, scurt, la obiect, si adevarat. Ca orice explicatie de bun simt, de obicei este trecuta cu vederea tocmai pentru ca pare de bun simt si intra in categoria banalitati. Nimic mai fals!
Mi se pare si mai actuala explicatia in contextul unui an de incercare, de testare a „succesului”. Si eu cred ca valoarea unui om se vede cu adevarat doar in momentul in care a trecut de pragul „succesului” (oricum l-ar defini el). Caracterul sau poate fi validat cu adevarat dupa ce il vezi traindu-si succesul. Si apoi caderile!
Cred ca fiecare etapa are farmecul sau: si finalul, si calatoria pot fi frumoase. Depinde intotdeauna ce alegem sa vedem si pe ce punem accentul. Da, mai depinde si de firea noastra 🙂
Si-apoi… mai sunt si „criterii individuale” de definire a succesului.
Pana una-alta e ziua de ajun asa ca inchei dorindu-ti sa ai parte de un Craciun fericit alaturi de cei dragi!
Succesul exista,atingerea tuturor asteptarilor pe care le ai in fata unei actiuni poate fi considerata succes.