Paradoxul meu si vorbirea in public

Inceputul acesta de an a venit cu o dezvoltare paradoxala pentru mine: am fost deja invitat sa fiu „keynote speaker” la 5 evenimente. Adica sa vorbesc in fata unor grupuri de oameni, unele complet inchise (cum ar fi intalniri sau conferinte ale unor companii multinationale), altele mai deschise (conferinte ale breslelor profesionale) si nu in ultimul rand la evenimente publice, cu participanti veniti din toate domeniile, activitatile si cu o multime de interese.

Paradoxal, am spus. Deoarece in coaching tacerea este cel mai important instrument. Tacem si facem. Dialogul clientilor se modifica, creste si devine excelent doar in tacerea coach-ului. Si mai mult de-atat: nu am o teorie, un model pe care sa il apar, sa il promovez, sa il vand. Nu pot si nu vreau sa vorbesc pe o tema comerciala. Imi doresc sa ajut oamenii sa isi depaseasca nivelul actual si sa fie din ce in ce mai buni in ceea ce fac ei. Eu nu stiu ce fac ei, nu sunt expert in activitatea si viata celor cu care lucrez. Eu ghidez.

***

Revenind: la unul dintre ele am reusit, in colaborare cu organizatorii, sa transformam insusi formatul, sa il facem mai apropiat de coaching: prima jumatate este vorbita (am o gramada de povesti din realitatea noastra a tuturor) iar a doua este o secventa de coaching practic, cu toti participantii. Am scris AICI despre ce se poate intampla, intr-un asemenea eveniment. Click pe sigla lor si vezi ce si cum, direct de la sursa:

Din experienta mea, in masura in care vii cu scopuri sau ambitii foarte bine formulate, aceste intalniri pot avea rezultate realmente extraordinare pentru tine. Cum? Simplu: e nevoie de curaj, determinare si concentrare sa iti atingi adevarata valoare. Si sa ti-o mentii. Cand vii intr-un astfel de grup, singura cerinta este sa traiesti la inaltimea visurilor tale.

Coaching in a nutshell

Should I hire a coach for this?”  is maybe the newest question for the vast majority of young talents in management or entrepreneurship. More and more organisations – in Romania and eveywhere in Europe – are thinking about hiring a coach, more and more professionals are asking for coaching in their workplace, but still many others don’t have a clear picture about what to expect so that they can make an informed decision.

Working as a coach, I’m accompanying my clients to discover what is really important to them. And this is, maybe, the most decisive step towards personal or professional succes. Not what they should do, but what they want to do, what they truly want to reach in their activity, company, life. Maybe it’s increasing profits of cashflow. Or the integration of management and leadership after a large change. Or just getting uncluttered from the day to day activity and gain a completely new, fresh strategic perspective. Or getting the life they always dreamed of.

With a coach you can step towards what you really value — what really gives you “mojo” (this one is from Michael Goldsmith!), energy and motivation.  Together we create positive environments and interactions, in which the you grow, change and become a clearer, faster, better individual. For example: do you want to start that business you’ve been putting off for the last 3 years?  Or do you want to make a significant change for the better in your relationships? Or  maybe you just want to bring your current business to the next level? As a coach, I am partnering with you to design and implement effective strategies to do all this …and a lot more. You will be encouraged to go beyond your personal limitations, to expand your way of  accomplishing things, to put to work your hidden potential.

In a nutshell: a coach is a professional human being dedicated completely to your accomplishment and succes.

Inceput de an (II): Abilitatile gandirii strategice

Dupa cum scriam in post-ul anterior pe aceeasi tema, practica mea de coaching in Romania m-a condus la concluzia ca procesele de planificare strategica prin care trec companiile din tara noastra – deseori foarte laborioase, atat ca efort, cat si continut efectiv – au de foarte putine ori un fundal de gandire strategica, asa cum este ea inteleasa in secolul XXI. Ba chiar, de multe ori, nu se califica nici pentur secolul XX!

Pentru a fi bine dezvoltata, gandirea strategica are nevoie de o armonizare constanta intre doi poli aflati aparent in opozitie:

  • pastrarea directiei, a viziunii si a motivatiei (personale, de echipa etc.), tinerea in atentie a „imaginii de castigator” in fiecare pas

si

  • ajustarea continua, adaptarea constanta la conditiile si la mediul in care functioneaza compania.

Bineinteles, dincolo de teorie, avem nevoie de dezvoltarea de noi abilitati si de noi moduri de a gandi lucrurile (iar prin „noi” inteleg niste moduri de actiune concreta de care nu a fost nevoie pana acum!). Scopul final al acestui adevarat parcurs de performanta este sa dezvoltam agilitatea strategica: abilitatea de a raspunde foarte rapid la schimbarile venite din piata de business fara a pierde din vedere vizinea, rezultatul catre care tindem in aceasta perioada.

Ca sa dezvolti agilitatea strategica, la tine sau la colegii tai sunt necesare cateva ingrediente. Am facut o lista mai jos, fara a avea pretentia exhaustivitatii. Insa aceste actiuni mi se par fundamentale, decisive daca iti doresti intr-adevar sa devii sau sa ramai un campion al domeniului tau.

***

  1. Concentreaza-te pe scop. Incepe prin a clarifica cum arata finalul, cum vrei sa fie concretizata starea de castigator, de campion. Pentru tine, pentru colegii tai, pentru intreaga firma. Apoi comunica aceasta stare pana nu mai poti! Sau pana toata lumea a ajuns sa o simta.
  2. Pune intrebarile potrivite. Nu ai nevoie de re-analizarea …ultimei analize. Nici macar de „toate” datele din activitatea curenta. Important este sa gasesti intrebarile potrivite. Cu cat mai simple, cu atat mai bine (ti-o promite coach-ul!). Intrebarile bune ii fac pe oameni sa se uite diferit la aceleasi informatii. Si asa vei primi mai multe perspective pe fiecare subiect-cheie. Si mai e un efect: intrebarile bune aduc o schimbare de energie, pentru ca ii ajuta pe oameni sa se concentreze pe ceea ce se poate face, nu pe probleme si blocaje.
  3. Echilibreaza „din mers” perspectivele (cea mai larga cu cea mai detaliata). In acest punct se diferentiaza cel mai mult gandirea strategica de planificarea strategica: in planificarea strategica, faci un plan si te tii de el pe cat este posibil, sperand din tot sufletul ca piata sa nu reactioneze altfel decat ti-ai propus tu. Gandirea stragtegica te ajuta sa ramai concentrat pe scopurile tale (perspectiva larga) in timp ce ramai deschis la cele mai fine influente si schimbi toate amanuntele care devin inutile (perspectiva detaliilor).
  4. Exploreaza continuu canale noi de business. Nu mai sta sa faci „cercetari de piata” traditionale, liniare si dificil de realizat. Ce se intampla dincolo de granitele companiei, a nisei tale de piata sau chiar a industriei de profil? Unde te poti uita ca sa inveti rapid noi moduri de dezvoltare? Cum poti comunica altfel, mai eficient, cu grupurile relevante din business-ul in care esti?
  5. Antreneaza abilitati de gandire strategica in ceilalti. Invata-i macar pe oamenii-cheie de la toate nivelele sa anticipeze oportunitatile si pericolele, zi de zi. Ofera-le training, coaching si mentoring ca sa devina mult mai rapizi in a raspunde nevoilor clientilor. De ce? Simplu: prin ei, clientii te vor invata cum sa le oferi o valoare mai mare!
  6. Pregateste-ti victoria. Poate zambesti ironic cand citesti asta. Insa iti marturisesc ca toti oamenii pe care ii antrenez isi pregatesc in fiecare zi victoria. Se concentreaza pe imaginea de final, aceea cu ruperea panglicii de la maraton. Te invit sa faci la fel. Cum poti sa fii atent in fiecare zi la lucrurile relevante pentru a invinge? Cum iti poti concentra energia, atentia, gandurile catre reusita? Cum poti „iesi din pluton” in fata tuturor concurentilor? Si cum poti sa fii clar cu tine si cu dorinta ta de victorie, atunci cand apar obstacole aparent de netrecut?
  7. Bucura-te la fiecare batalie castigata. Am vazut foarte des manageri cu riduri adanci, care spun „aici am castigat; hai mai departe!„. Ok, nu e castigat razboiul, dar meriti sa te bucuri si de o victorie intermediara. Agilitatea strategica se refera si la flexibilitatea emotionala, la cum poti sa transformi o stare de tensiune intr-una de bucurie. Fie ea si moderata. In plus, momentele de respiro si relaxare iti pot aduce – prin ele insele – idei noi si foarte valide in contextul in care esti.

***

Repet, din perspectiva mea de coach in Romania, aceste actiuni mi se par fundamentale pentru Romania lui 2011. Iar daca crezi ca facand planificarea strategica in acelasi fel ca si pana acum vei fi pregatit pentru acest an… well, sper ca ne vom vedea intregi la anul!

Studiu de caz: un nou capitol de viata

Situatia

Intr-o buna dimineata, am primit un telefon de la un domn care s-a recomandat ca „liber profesionist” si care isi dorea sa isi imbunatateasca cateva comportamente legate de succesul in activitatea sa zilnica, profesionala. Cel putin asa mi-a marturisit, atunci. Ne-am intalnit si am avut parte de una dintre cele mai interesante ore de coaching, din acea perioada: desi tanar, persoana respectiva calatorise mult, avusese tot felul de experiente si de aventuri, intr-un cuvant isi traise viata. In momentul in care l-am intalnit, renuntase la o pozitie de manager al unei companii – extrem de controversate ca si imagine, dar cu profituri uriase – si isi dorea sa faca o pauza intre job-uri. Pauza luase deja forma unei oferte de servicii de consultanta: persoana lucra pentru cativa prieteni, ajutandu-i sa isi aseze companiile pe un fagas mai bun (mai in gluma, mai in serios, facea chiar si coaching!). Mai mult decat atat, juca la Bursa cu succes moderat.

Inca din prima intalnire, am observat ca descrierile lui sunt incarcate de observatii foarte fine si de o exprimare deschisa a emotiilor. Un om curajos, care incerca sa depaseasca peste abuzurile si stresul din ultimii ani si sa isi creeze un viitor mai bun. Intrand in relatia de coaching, am avut senzatia ca tinta lui finala este sa isi gaseasca un sens nou, care sa il ajute sa navigheze in partea a doua a vietii.

Obiective

1. Sa identifice si sa puna in aplicare un plan care sa ii aduca o alta provocare profesionala, pe termen mediu si lung.

2. Sa isi echilibreze viata personala cu cea profesionala, familia si prietenii cu perioadele in care se dedica 101% profesiei.

3. Sa se simta in acord cu ceea ce face, fara a mai face compromisuri majore de la principiile personale.

Actiuni

Am inceput prin a mapa viata lui prezenta, pe toate planurile ei. Acest exercitiu a durat cateva intalniri, clientul descoperind si re-descoperind situatii, intamplari si resurse care le uitase. Din punctul meu de vedere, dincolo de continutul vorbelor sale, clientul mi-a oferit un fel de anamneza subiectiva a perioadei post-revolutionare din Romania. In consecinta, dupa cateva intalniri de coaching aveam deja o relatie bazata pe incredere puternica si insotita de o claritate desavarsita.

Intr-un an de coaching, clientul si-a reconstituit complet viata. A gasit un job nou, apoi l-a schimbat cu altul mai bun, si-a luat timp sa se bucure de realizarile copiilor lui, a inceput sa plece in vacante mai lungi de cateva zile si a inceput sa isi scrie „memoriile”. Renuntand la fuga de trecut, a reinceput sa locuiasca in oras, chiar daca baza de viata era intr-un mic sat, langa Bucuresti. Mai mult decat atat, clientul meu de coaching a trecut printr-o schimbare profunda de aspect: daca la inceput era relativ neinteresat de felul cum arata si cum se imbraca, catre sfarsitul programului de coaching aveam in fata un adevarat gentleman. Scapand de cateva kilograme si incepand sa se imbrace cu haine facute pe masura lui, a capatat un aer de distinctie si respect de sine vizibil din prima secunda.

In plus…

De la acest om am invatat foarte multe, atat pe partea de experienta de viata, cat si pe cea de afaceri. Dupa un timp, mi-a marturisit ca una dintre temerile lui cele mai mari a fost aceea ca nu va avea cu cine sa impartaseasca profund toate experientele prin care a trecut. Coaching-ul cu el a mai avut o caracteristica foarte, foarte importanta: umorul. Am regasit impreuna un umor fin, perfect acordat la situatiile de viata prin care trecea, exprimat si exprimabil prin lungi secvente de …ras cu lacrimi! 🙂

Cel mai bun sfat al CEO-ului Google

Poate va intrebati de unde primesc oamenii de afaceri sprijin, ghidare si sfaturi. Si daca primesc asa ceva (personal, cunosc o multime de mari directori si antreprenori care apreciaza la maxim un sfat bun), care ar fi acela? Am gasit un raspuns, poate cel mai celebru din ultima vreme: CEO-ul Google, Eric Schmidt, a primit un asemenea sfat cand a ajuns in aceasta pozitie …de responsabilitate mondiala.

Iar sfatul pe care l-a primit a fost… sa isi ia un coach!

Bineinteles, acest sfat a fost respins la inceput. Dar dupa un timp, s-a dovedit a fi cel mai bun sfat pe care Eric Schmidt, Chairman & CEO al Google Inc. l-a primit vreodata in cariera lui de CEO.

Fortune Magazine a intervievat 25 de leaderi mondiali de afaceri, intrebandu-i acelasi lucru. Fiind printre ei, si mr. Schmidt a declarat ca cel mai bun sfat l-a primit de la John Doerr. Mai mult decat atat, a explicat si motivul rejectiei spontane de la inceput: cine ar putea sa il consilieze pe el, un foarte experimentat CEO, despre cum sa isi indeplineasca misiunea mai bine? Si chiar daca cineva poate face asta, de ce sa cumpere serviciile unui coach, din moment ce lucrurile mergeau foarte bine si el se bucura de un succes extraordinar!?

Ca si in USA, coaching-ul in Romania este de cele mai multe ori prost inteles de catre oamenii de afaceri si manageri. Multi, prea multi cad in capcana intelegerii coaching-ului ca instrument de reparare a problemelor cu care se confrunta. Implicit, cad in capcana „nu am probleme, nu am nevoie de coach” si rateaza complet dezvoltarea potentialului lor la cote maxime, nestiind deloc ceea ce face de fapt un coach.

Bineinteles, mr. Schmidt a realizat mai tarziu potentialul urias al unei astfel de relatii profesionale. Declaratia lui din Fortune Magazine spune tot:

“the coach doesn’t have to play the sport as well as you do.

They have to watch you and get you to be your best,”.

El a mai adaugat ca sa ai un coach in contextul actual de afaceri internationale este forte departe de a avea o serie repetitiva de intalniri cu un sfatuitor, pe aceleasi subiecte si intr-o miscare liniara.

Trecand peste propria conceptie gresita despre ce este coaching-ul si ce face un coach, Schmidt si-a angajat un coach. De atunci, acel coach l-a ajutat pe faimosul CEO sa isi deschida perspectiva si sa priveasca pe termen lung situatiile complexe de business, sa isi canalizeze eforturile si sa delege sisteme intregi in a gandi ultra0inteligent si complet non-liniar. Mediu de lucru de la Google a devenit ultra-creativ si a inceput sa livreze rezultatele scontate, chiar daca au existat o multime de „business gurus” care nu dadeau nici o sansa acestei companii, sa ajunga la un asemenea impact planetar.

…de unde si declaratia lui Schmidt, despre cel mai bun sfat pe care l-a primit ca si CEO al Google:

Acestea fiind spuse, te-as intreba:

Care este cel mai bun sfat pe care l-ai primit tu in cariera ta? Are nevoie afacerea pe care o conduci de o perspectiva noua, din exterior?

Recenzie: Viitorul managementului

Tocmai ce am terminat de citit una dintre cele mai bune carti de management pe care le-am parcurs in ultima vreme. Gary Hamel, care m-a convins acum ceva vreme cu ajutorul celeilalte carti ale sale traduse tot de Editura Publica, intitulata „In fruntea revolutiei”, aproape m-a cucerit prin „Viitorul managementului”, o alta traducere de exceptie care inaugureaza colectia de management de la aceeasi editura.

De ce mi-a placut atat de mult ce a scris profesorul de management strategic de la London Business School? E chiar natural sa-mi placa un autor care declara, inca de la inceputul cartii, ca un CEO din anii ’30 ar putea fi inviat din morti, ar fi foarte familiar si confortabil cu conducerea unei organizatii mari din zilele noastre! Inca o data, am confirmarea observatiei mele: de la inceputurile afacerilor multinationale, stilul si abilitatile de management s-au inovat foarte putin, iar schimbarile de conducere ale companiilor sunt numarabile pe degetele de la o mana. Modelul de comanda si control s-a dezvoltat la inceputul exploziei industriale si nu s-a mai schimbat de atunci.

Daca practicile de management din majoritatea organizatiilor nu s-au schimbat, putem vedea cu ochiul liber ca in ultimii 10 ani au existat schimbari masive in piata de afaceri, atat in Romania, cat mai ales la nivel mondial. In timp ce competitia devine din ce in ce mai acerba – datorita globalizarii si accesului din ce in ce mai mare la tehnologii de ultima ora -, in timp ce cererile clientului se schimba de la un an la altul, principiile si paradigmele de management dupa care sunt conduse organizatiile raman aproape neschimbate.

Autorul ne sugereaza ca organizatiile viitorului vor avea nevoie sa schimbe drastic ritmul evolutiei lor interne, ba chiar sa depaseasca ritmul schimbarilor din mediul in care activeaza. In aceasta idee, conceptele ca „adaptabilitate” si „flexibilitate devin centrale pentru companiile care vor sa devine campioni de business. Si cu ideea asta sunt 101% de acord. Este foarte, foarte dificil sa rezolvi probleme complet necunoscute pana acum si sa furnizezi solutii complet noi folosind modele de management si leadership care sunt complet invechite

Partea a doua a cartii este centrata pe 3 exemple de companii care – din perspectiva lui Gary Hamel – au demonstrat implementarea noilor metode de management: Whole Foods, Gore si Google.  Ce au aceste companii in comun? Hai sa vedem:

  • o abordare a business-ului bazata pe colaborare si cooperare in echipa (opusa fata de „responsabilizarea si controlul individului, din vechea paradigma);
  • impingerea luarii deciziilor catre nivelele organizatiei care au contact direct cu clientul si dezvoltarea autonomiei oamenilor care, in mod normal, nici macar nu se apropie vreodata de a-si asuma o decizie in numele companiei;
  • functionarea de tip „musuroi”, ca un conglomerat de echipe agile si cu un grad foarte ridicat de promptitudine in indeplinirea sarcinilor;
  • deschiderea si incurajarea comunicarii laterale, intre aceste echipe, trecand peste toate limitarile functionale rigide, comunicare de tip „echipa cu echipa” (opusa comunicarii de sus in jos, atat de des intalnita in toate organizatiile)

Dar cel mai mult si mai mult mi-a placut urmatoarea idee, exprimata de Hamel – explicit sau implicit – in mai multe secvente din carte: aceea ca inovatia in management va deveni in scurt timp sursa ultima de avantaje competitive.

In incheiere, va recomand aceasta carte ca pe o lectura pentru viitorul-care-a-inceput-deja. Sugestia mea este sa cititi cu mare atentie primele doua parti ale cartii, pentru a va clarifica modul in care autorii definesc paradigmele noi si exemplifica aplicarea acestora. Apoi puneti mana pe pix si hartie si faceti o sinteza a modelului care se intrevede printre „tips & tricks”-urile pe care le ofera autorii, pentru a va creiona un model practic de management. Acest model va deveni utilizabil cand vei putea practica ghidarea (si nu directivitatea), cand vei construi mici comunitati bazate pe pasiunea lucrului bine facut, cand va exista in compania ta o comunicare orizontala bine implementata, cand vei incuraja la fiecare pas nevoia de schimbare si adaptabilitatea ca forte ale succesului.

5 minute clare

Daca citesti de suficient de mult timp acest blog, probabil ca stii ca inventatorul (sau creatorul, daca vrei) profesiei de coach este un englez, Sir John Whitmore. El a facut trecerea de la antrenamentul sportiv de mare performanta la antrenamentul de viata – profesional si personal – care a devenit o profesie in sine, in ultimii 15 ani. In urmatoarele 5 minute vei stii tot ce e nevoie sa stii despre coaching, lucrurile fiind explicate pe scurt de catre Sir John.

Coaching-ul este un proces extrem de simplu. Si ca mai toate lucrurile extrem de simple, este foarte greu de performat. Pe scurt, vei vedea in filmuletul urmator care este, de fapt, abordarea din coaching. Bineinteles, John vorbeste:

httpv://www.youtube.com/watch?v=2HJYyVCwSkI

Coaching-ul a devenit atat de important pentru majoritatea oamenilor moderni dintr-un motiv la fel de simplu: in societatea globala se intampla o evolutie semnificativa, de la ierarhie si abordarea bazata pe comanda si control, la auto-responsabilizare, autonomie individuala si colaborare in colective din ce in ce mai mare. Tot Sir John explica, in cuvinte extrem de simple si clare:

httpv://www.youtube.com/watch?v=RcITYmMZVEU

In acest context, rolul unui coach este sa puna intrebarile care te duc dincolo de modul in care ai gandit pana acum, nu sa iti aduca raspunsurile pe tava. Astfel, orice ierarhie devine irelevanta, chiar si cea a gandurilor tale: nu mai exista modurile tale preferate de gandire si actiune, ci cate o evolutie in fiecare decizie pe care o iei.

httpv://www.youtube.com/watch?v=O8J3u0w70as

Un coach bun este acela care reuseste sa creeze un spatiu de incredere si siguranta, in care clientul sau – individual sau colectiv – poate sa evolueze, sa se transforme si sa capete perspective noi in ceea ce isi doreste. Asa ca un coach are abilitatea de a-si suspenda judecata critica, pentru a trece cat mai rapid de modurile tale de gandire „clasice”, catre noi orizonturi. Inca o data, Sir Whitmore:

httpv://www.youtube.com/watch?v=e2LkGwd0a2Y

***

Pentru mine, Sir John Whitmore este un exemplu viu de excelenta profesionala. Mai mult decat atat, din interactiunile personale cu el iti pot spune ca este un om extrem de simplu (in marea lui complexitate), vesel si plin de idei. Nu am scris acest post pentru a-l ridica in slavi, ci pentru a-ti oferi si tie o mica parte din claritatea si concretetea unui adevarat coach.

Cum ti-a placut?

Coaching la CNDV 2010

Joi si vineri am fost invitat de catre Bogdan si colegii lui la Conferinta Nationala a Directorilor de Vanzari. Trebuie sa va spun din primul moment ca nu am mai fost de mult la un eveniment la care sa se fi vorbit atat din sala! Mai toti participantii – desi oameni cu experienta de peste o decada atat in vanzari, cat si in management – au tinut sa ia cuvantul, sa puna intrebari si sa caute activ solutii pentru a fi mai buni.

Programul conferintei – la care am fost speaker, accidental, in ambele zile! – a fost urmatorul:

Forta de Vanzari – Provocari in 2011

Prospectarea la distanta – Strategii si Unelte pentru 2011

„Clientii rau platnici” – Parghii Legale

Metode Moderne de Dezvoltare Profesionala

„Ce urmeaza in cariera Directorului de Vanzari?”Leadership

***

In prima zi am vorbit despre networking si cum dezvoltarea unei retele solide de contacte poate duce la vanzari de valoare mult mai mare (financiara, efort vs. beneficii, etc) decat „aratul” traditional al pietei de clienti. Energia a crescut imediat in momentul in care le-am propus un exercitiu simplu: sa se ridice de la mese si sa faca schimb de carti de vizita cu cate 2 alti participanti. In interactiunile care au urmat, am vazut oameni realmente dornici sa isi dezvolte abilitatile de networking, sa ofere si sa ceara incredere.

Pentru a doua zi eram deja pregatit: am vorbit despre coaching – individual si de echipa – si despre cum abordarea din coaching difera in mod fundamental de celelalte abordari centrate pe invatare. Am primit o multime de intrebari, de comentarii si de idei, acest lucru reconfirmandu-mi deschiderea si orientarea catre succes a participantilor.

In cateva cuvinte, evenimentul a fost PRACTIC, RELEVANT, ENERGIC si PROFESIONIST.

Felicitari ACCELERA Business Strategy!

Scurta introducere in coaching*

Coaching-ul nu este o disciplina care s-a inventat brusc, peste noapte, desi poate parea ca atare. Antrenamentul si acompanierea catre succes sunt probabil la fel de vechi ca si prima intrecere de vanatoare din epoca de piatra. Insa profesia de coach a devenit o adevarata profesie acum nu mai mult de 15 ani, atunci cand ideea de antrenament pentru performanta si dezvoltare a vietii personale si a afacerilor de orice fel a depasit lumea sporturilor.

Coaching-ul a fost dintotdeauna o parte naturala a vietii, pentru oamenii din toate colturile lumii. A fost si este folosit de milioane de parinti grozavi care isi iubesc neconditionat copii, isi pun nevoile lor de-o parte si cred cu tarie in potentialul lor de dezvoltare. Si crezand asta, ii sprijina, ii incurajeaza si ii ajuta sa devina intr-adevar extraordinari.

In alta ordine de idei, tot coaching-ul a fost si este folosit deja de sute de mii de lideri din business, lideri care stiu cu adevarat ca singura lor sansa de reusita pe termen mediu si lung este sa isi dezvolte oamenii si echipele pe care le conduc. Iar daca reusesc sa faca asta fara sa abuzeze de puterea personala sau institutionala, ci crezand cu adevarat in capacitatile lor, dandu-le feedback pozitiv si asigurandu-i de puterea relatiilor bazate pe rezultate foarte bune, atunci ei faceau si fac coaching.

Intr-o fraza, coaching-ul este arta si stiinta de a aduce la suprafata partea aceea extraordinara din fiecare om. Iar aceasta adevarata “mosire” se face intr-un fel atat de special, incat onoreaza integritatea si maretia spiritului uman.

***

(*acesta este un fragment din articolul pe care l-am publicat pe PortalHR.ro. Continuarea este AICI)

Un coach la GOmentorship

Aseara am fost la evenimentul GOmentorship, pentru prima data. Spun „pentru prima data” din simplul motiv ca sunt 100% sigur ca voi reveni, chiar si in postura de participant. A fost un eveniment foarte bun, by all standards!

Fiind invitat ca si guest-speaker si posibil viitor mentor, m-am gandit cu cateva zile inainte la cum as putea sa transmit ceea ce fac – a.k.a. coaching – catre un public tanar, plin de intentii bune si de …nevoi de a avea in fata lor exemple vii ale succesului. Vii, adica oameni cu care pot pastra legatura, de la care pot invata lucruri concrete, criticabili si supusi greselilor in drumul asta greu catre implinire personala si profesionala.

Asa ca le-am vorbit despre puterea modelului, in primii ani din viata (bunicul meu, Razboiul Stelelor si practica mea indelunga a sportului de performanta), despre colaborare si cooperare (nimic, niciodata nu poate fi facut de unul singur), despre coaching si despre cum sunt cei pe care ii percepem ca lideri in Romania, in business, social si politica.

Daca mi-ar fi permis timpul, le-as mai fi vorbit despre ce inseamna de fapt mentoratul ca si proces diferit de consiliere, coaching sau consultanta. Si despre cum am ajuns sa am mentori, cum am cerut mentorat si cum l-am primit. Si le-as fi repetat ce le-am spus deja: nu exista succes fara miscare continua!

Tragand linie, cred ca este unul dintre cele mai bune evenimente la care am fost invitat in 2010. Asa ca il felicit sincer si deschis pe Razvan Crisan (fondatorul GOmentorship, stanga) si echipei cu care a construit acest proiect! Si-n plus, imi declar admiratia sincera in legatura cu Fundatia Dinu Patriciu care dovedeste inca o data o investitie extrem de inteligenta in dezvoltarea tinerilor romani.

(…iar daca va intrebati despre grimasele noastre din poza a doua, sa stiti ca dezbateam „la cald” dezvoltarea proiectului! 🙂 )