Citeam astazi in The Telegraph ca guvernul Marii Britanii incepe un adevarat razboi cu companiile mari, care au inceput sa intarzie grav platile catre companiile mai mici. Adica, care distrug economia vie. Fiind coach si nu economist, m-am gandit la o paralela intre aceasta intarziere distructiva pentru o intreaga societate si cealalta intarziere, distructiva pentru fiecare dintre noi: amanarea.
Bun, acum sa nu te astepti sa ma transform intr-un scriitor de dezvoltare personala! Sunt oricum prea multi…si prea le stiu pe toate. Nu voi vorbi despre ‘procrastination’, nu te voi speria cu efectele si consecintele ei, nu te voi indemna sa iti schimbi viata acum, sa te lupti cu propriul eu si sa il invingi. Las altora aceste placeri. In schimb, hai sa ne uitam la cauzele amanarii si sa vedem daca paralela rezista in vantul puternic al crizei mondiale.
Prima cauza a amanarii „mici” este lipsa dorintei de a face ceva, mini-depresia, plictisul extrem. In „mare”, se pare ca tine: si companiile mari sunt din ce in ce mai rezistente in a recunoaste beneficiile pe care colaborarile cu cele mici le ofera. Am auzit deja si in Romania expresii de genul „suntem o companie mare, ne permitem sa intarziem cu plata„. Abuzul, ca si auto-abuzul, vine dintr-o stare de staza interna, de aplanare completa a realitatii. Nu tine neaparat de bugete si de finantisti, ci de prezervarea cash-flow-ului. De parca oamenii nu ar sti ca banii care nu se misca, mor.
Daca te intrebi cum dispare asta, raspunsul meu este suspect de simplu: nu iti abandona valorile, traieste-le ca si pana acum. E perfect acelasi lucru si la nivelul celor mai mari companii.
***
A doua cauza a amanarii este, bineinteles, frica. In mic, e cam asa: vrei sa faci ceva, iti place ce vrei sa faci, dar ti-e teama de rezultate. Nu le prevezi. Cu cat mai perfectionist, cu atat mai mare frica. In mare, frica este aceeasi: platile si redistribuirea recompenselor este gardata perfect de teribila teama a companiilor de a nu ramane fara cash. Adica de a nu mai fi in stare sa aduca valoare adaugata catre clientii lor. Din experienta mea de coaching in Romania, aceasta frica este cea mai comuna cauza a suspendarii bugetelor si investitiilor. Si este la oameni, calculatoarele inca nu sufera de anxietati.
Cum dispare, cum o rezolvi? Simplu, evident: alege-ti oamenii cu care stii ca poti inainta si ajunge la ceea ce iti doresti. Fa un pas, masoara, mai fa unul, mai masoara de 2 ori si misca-te din ce in ce mai repede. Cine nu se adapteaza, dispare, mai stii vorba asta?
Succes!