Recenzie: Liderii mănâncă ultimii

Zilele trecute am primit un cadou de la Editura Publica. Cadou pe care îl apreciez foarte, foarte mult (ca și pe Bogdan, cel care a avut acum mulți ani visul de a crea o editură de business și în România!). În rândurile următoare ai posibilitatea de a-ți da seama de ce mi-a plăcut atât de mult „Liderii Mănâncă Ultimii„.

Sinek nu oferă principii sau teorii noi de leadership, nici scheme complicate și nici fraze de impact prin care să îi atragi pe ceilalți sub aripa ta. Nu oferă nimic miraculos ce să putem folosi în business-ul nostru de zi cu zi și care să ne garanteze succesul în leadership. Exact în același mod în care funcționează și coaching-ul! În schimb, ne prezintă o conversație pe care a avut-o cu un General de Marină, și care spunea că „liderii mănâncă ultimii”. În sala de mese, soldații mănâncă primii în timp ce ofițerii seniori își așteaptă locul la sfârșit. Liderii își sacrifică propriul confort pentru binele celor pe care îi au în subordine.

În carte sunt numeroase exemple reale care arată cum succesul pe termen lung vine doar ca un rezultat al îmbinării dintre empatie, o cultură potrivită și respectarea principiului care spune că oamenii sunt mai productivi dacă sunt fericiți și implicați. Din experiența me de coaching in Romania, această combinație este realmente cheia succesului unei companii.

Sinek nu evită controversele și abordează subiectele dificile. De multe ori, se adresează direct celebrităților lumii de afaceri, precum Jack Welch al General Electric, și le desființează stilurile de leadership de termen scurt, de tipul unei injecții care vindecă tot. În cazul lui Welch, îndrăznește chiar să sugereze și să arate în detaliu că mandatul său la General Electric nu a fost într-atât de miraculos precum spun alții.

Așadar, care este esența acestei cărți? Expune principiile de bază conform cărora binele făcut cu și pentru oamenii tăi te poate duce la culegerea roadelor atât din perspectiva de business cât și din perspectivă personală.

Mai mult decât atât, Sinek folosește o serie de exemple pentru a-și ilustra ideile: de la cum mediul de lucru are un impact major asupra depresiei și anxietății, până la povești din Paleolitic și cum noi Homo sapiens suntem creați pentru coabitare și trai împreună.

Toate subiectele au legătură cu vremurile noastre și capitolele sunt strâns legate între ele. Tocmai de aceea este diferită această carte, pentru că este atât de captivantă încât ai impresia că citești un thriller și nu o carte banală despre leadership. Sincer, după aproape 15 ani de coaching și sute de cărți de leadership parcurse, eu unul aveam nevoie de o astfel de abordare mai „soft„!

Unul dintre cele mai captivante subiecte este acela în care Sinek explică cum chimicalele corpului nostru joacă un rol major în stabilirea stării noastre de spirit la muncă. Stările de endorfină dau dependență și te fac să îți dorești mai mult iar starea de bine din partea dopaminei poate fi periculoasă, încuranjând cultura „câștig cu orice preț”. La celălalt capăt stau hormonii „dezinteresați”. Serotonina ne face să ne simțim mândri, încurajează respectul de sine și starea de bine, în timp ce oxitocina, hormonul dragostei, crește pe măsură ce ne petrecem mai mult timp alături de alți oameni. De asemenea, oxitocina ajută la dezvoltarea relațiilor și încrederii cu colegii, astfel încât cei din jurul tău să aibă un sentiment de siguranță și de apartenență.

Cartea aduce un aer proaspăt asupra domeniului deja intens discutat, oferă multe de gândit și din partea mea primește cu încredere o super-recomandare.

One thought to “Recenzie: Liderii mănâncă ultimii”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *