Unde găseşti şi cât te costă un om care să-ţi ghideze viaţa profesională

Acum aproape o luna am dat un interviu pe E-mail lui Razvan Ilie pentru realitatea.net . Pana aici, nimic iesit din comun. Insa m-a surprins foarte placut modul in care Razvan a ales sa isi conceapa abordarea. Ca sa va lamuresc de la inceput, citez un mic paragraf din mesajele pe care le-am schimbat inaintea interviului. Comentariile mele cu rol de contextualizare a problemei urmeaza imediat:

Ma gandesc la un unghi de abordare cat mai personalizat, nu corporate, in sensul in care vreau sa vad cum poate cineva sa-si dezvolte cariera ajutandu-se de un coach profesionist.”

Ok, poate suna banal, insa de obicei articolele din presa despre coaching au o repetitivitate crunta: la cat estimezi piata de coaching, ce face un coach pentru tine, cati clienti ai acum, cat dureaza o sedinta, care sunt beneficiile unei relatii de coaching. Atat. Dupa 5-6 ani de raspuns la aceleasi intrebari (in care am schimbat 2 PR-isti), mi s-a facut o lehamite crunta. Cred ca intelegeti de ce.

Mai e ceva: ori de cate ori aleg sa particip la un interviu de acest gen, hop si regula cu 2-3 pareri „complementare”. Nu stiu cine si cum a reusit sa induca asa ceva in creierele jurnalistilor pe business din Romania. Daca il cunoasteti, va rog sa il felicitati: asa indoctrinare nu am vazut nici macar la stahanovistii inca vii! De ce nu-mi place? Simplu: am practicat si practic aceasta profesie de mult timp. Practica aduce cu ea puncte de vedere sintetice si originale. Adica o perspectiva profund personala, intr-un mediu care este eminamente dependent de aceasta. Nu alegi coaching, alegi un anume coach!

Acestea fiind spuse, va redau o parte din interviu:

„[…]

Cum te ajută coachingul?

Un coach te poate ghida să-ţi generezi cele mai bune opţiuni pentru debutul, continuarea sau chiar încheierea carierei. Însă opţiunile sunt doar opţiuni, nu sunt sugestii sau recomandări. Ele trebuie validate ca fiind foarte bune de tine, clientul. Până la urmă, este vorba de cariera ta, de viaţa ta profesională. Asta este una dintre cauzele impactului atât de mare al coaching-ului la nivel global – coach-ul nu ia decizii niciodată în locul tău.

Pentru orice fel de începător într-ale carierei, un coach îl poate ajuta să-şi definească opţiunile de dezvoltare în carieră: unde este cel mai bun loc de a-şi începe viaţa profesională, în cât timp va putea să promoveze, care este salariul şi beneficiile pe care le poate obţine. Pe de altă parte, majoritatea oamenilor tineri au nevoie de multă recunoaştere profesională. Aici un coach poate doza nevoia de recunoaştere, astfel încât tânărul angajat sau antreprenor să obţină rapid rezultate performante, pentru a beneficia de această recunoaştere.

[…]”

Continuarea o gasiti AICI.

10 pliculete de leadership

Vreau sa reiau seria “coaching la pliculet”. Si tot gandindu-ma la „intrebari puternice” – instrumentul speficic al coaching-ului – am ajuns la 10 intrebari pe care orice leader este necesar sa si le puna. Desigur ca pot fi mai multe, insa aceastea mi se par fundamentale pentru un conducator al secolului XXI.

  • Sunt capabil sa vad diferentele dintre membrii echipei mele, ca sa pot lucra cu fiecare dintre ei eficient? Daca reusesti sa faci rapid aceste diferente, ii poti motiva pe toti prin relatii speciale cu fiecare in parte. Energia va creste si vei avea o echipa puternica.

Incurajez intr-adevar sugestiile si feedback-ul pe procedurile pe care le-am stabilit? Daca vrei sa ai oameni motivati in a face schimbarile care aduc beneficii ridicate, e nevoie sa le oferi un grad mare de “ownership”, de apartenenta si control. Astfel vor deveni de incredere si vor sti ca sunt parte esentiala din efortul de a face profit.

  • Vreau intr-adevar sa le permit oamenilor mei sa isi resolve singuri problemele? Rolul unui lider nu este sa faca totul ca oamenii sai sa fie ok. Ba dimpotriva! Esential este sa ii dotezi cu informatiile, instrumentele si cunoasterea practica, ca ei sa faca ceea ce este de facut.

Inteleg clar obiectivele personale ale fiecarui om pe care il conduc/ angajat de-al meu? Fiecare dintre noi avem o serie de motivatori speciali. Fie ca sunt banii, statutul, bucuria lucrurilor duse pana la capat sau placerea noilor inceputuri, e nevoie sa stii toate aceste lucruri despre “ai tai”. Asa vei gasi foarte simplu moduri eficiente de a-I inspira.

  • Ofer compensatii si bonusuri de efort si performanta, cand echipa mea o merita? Daca nu stiai, iti spun un mic secret: toti, dar absolut toti au nevoie sa primeasca recunoastere pentru eforturile si contributia lor. Pana si tu.

Pot sa identific lenesii, necredinciosii sip e cei care doar mimeaza munca? Si daca pot, ce actiuni specifice mi-am propus cu ei? Atingerea unui obiectiv este aproape imposibila cand unii din membri echipei tale chiar nu vor sa participe. Poate sunt motivati de alta activitate. Sau poate nu sunt motivati la nivelul asteptarilor tale.

  • Caut constant noi moduri de a-mi dezvolta oamenii, la job sau in afara lui? Cu cat invata mai mult, cu atat vor performa mai bine. Cu cat vor performa mai bine, cu atat le creste motivatia, catre obiective mai provocatoare. “Success breeds success!

Sunt intr-adevar disponibil pentru membrii echipei mele? E asta una din prioritatile mele personale? Este practic imposibil pentru un leader sa fie si invizibil si sa aiba rezultatele pe care le cere. iCu cat esti mai abordabil, cu atat echipa si/sau angajatii tai vor devein mai siguri pe ei si mai increzatori in spiritul echipei. Hai sa o spun simplu: buna comunicare este prima conditie de success al oricarui proiect.

  • Pot sa motivez echipa ca si intreg, fiind constient in acelasi timp de eforturile personale ale fiecarui membru? Echipa este un sistem de oameni, resurse si interactiuni. Daca nu reusesti sa o “vezi” ca atare, te vei lasa prins intr-o perspectiva individualista si vei consuma de 4-5 ori mai multe resurse in drumul catre obiectiv. Oamenii invata sa lucreze impreuna NUMAI DACA li se ofera un cadru clar si coerent de echipa.

Reusesc sa transmit in echipa mea valori precum comunicare, intelegere, respect si sprijin la nevoie? O fac constant? Valorile sunt acele lucruri care, odata puse la treaba, ne dau energie in fiecare zi la job. Creaza un spatiu valoric usor transmisibil catre cei cu care lucrezi. Accepta ca valorile tale nu sunt singurele valori valide de pe acest pamant si ofera echipei valori usor de transmis mai departe. Daca reusesti asta, iti vor multumi si ei, si familiile lor. In esenta, aici e cel mai puternic act de educatie sociala pe care un lider il poate face.

Soluția simplă la problemele crizei: staruri, talente și eroi necunoscuți.

[Scriu acest articol pe două planuri: unul al ideilor globale, care s-au evidențiat deja ca soluții clare pentru ieșirea din criză, și altul local, în care vă voi da câteva exemple și ilustrări proaspete și la obiect ale acelorași idei.]

Contextul reușitei în criză

Majoritatea populației de manageri și modelatori ai marilor business-uri din lume au reacționat la criza economică globală și prin restructurarea sistemelor care țin de capitalul uman din companii. Cei mai vizionari dintre ei au trecut deja de faza în care își pun întrebări despre cât de bune au fost investițiile la capitolul resurse umane, cum pot aceste investiții să fie recuperate și – de ce nu! – care poate fi profitul acestor investiții pe termen mediu și chiar scurt. Nivelul următor este deja în actualitate: ei recunosc rolul central al sistemelor de “people management” pentru orice business: să ai oamenii potriviți în job-urile potrivite, la timpul potrivit și pe costurile potrivite. Afacerile exemplare, de orice nivel, sunt centrate în jurul efortului unor oameni și echipe care duc business-ul către rezultat.

Săptămâna trecută am avut ocazia să mă întâlnesc cu un VP dintr-o multinațională locală. Subiectul întâlnirii a fost reordonarea echipelor de vânzări și de ”sales support” în jurul unor produse certificate ca fiind potrivite pentru contextul actual al pieții din România. Rezultatul a fost reconfigurarea completă a structurii echipelor. Iar ”cireașa de pe tort” a fost acceptarea în fiecare dintre echipele de vânzări a unui om din producție.

Investițiile în capitalul uman au nevoie de o orientare clară și bine măsurată către deblocarea factorilor critici ai sistemelor de business din companie: produsele, relația cu clienții, competitorii și structurile interne (de sprijin). De obicei, leader-ii se concentrează pe eforturile oamenilor din companii percepuți ca fiind talente interne în speranța că aceștia vor menține cash-flow-ul în limitele agreate strategic. Și mai important, în companiile de succes se găsesc resurse pentru dezvoltarea profesionalismului și responsabilității oamenilor, în pofida aridității bugetelor din ultimii 2 ani. În timpul evoluției acestei crize mondiale, ne interesează să găsim acei manageri care își pot asuma o serie de decizii pragmatice în modul de gestionare a capitalului uman cu scopul de a rezolva problemele urgente ale business-ului. În același timp, acești manageri sunt chemați să sprijine dezvoltarea pe termen lung a echipelor lor, fără să înregistreze pierderi la capitolul eficiență operațională sau retenție de talente.

Practic, asta înseamnă într-un prim pas o analiză atentă a cash-flow-ului companiei corelată cu cea a nevoilor clientului (vechi, noi, diverse sau asemănătoare, chiar nu contează!). Al doilea este o concentrare strategică a resurselor umane în punctele în care se aplică soluțiile identificate în primul pas. Ținta poate fi formulată într-o frază: “pentru 2010 ne propunem ca talentele noastre interne să se concentreze în punctele-cheie ale business-ului, pentru a genera cât mai mult profit operațional”.

Zilele trecute am primit un telefon de la un fost client, un antreprenor care și-a întrerupt ședințele de coaching pe strategia anilor viitori din cauza unor constrângeri legate de redimensionarea dură a pieței n care activează. “Mihai, am renunțat la două dintre departamentele de “support”: marketing și dezvoltare de produse. Dar nu am dat pe nimeni afară, ci i-am îndrumat să se concentreze pe găsirea a cel puțin două nișe alternative pentru produsele noastre. Au existat vociferări, dar deja o nișă a fost găsită! Am sentimentul că cei mai buni oameni ai mei și-au găsit locul, în sfârșit!”

Dezvoltare & coaching

Bineînțeles, natura acestor adevărate provocări investiționale variază în funcție de tipul de persoană implicată în proces. Așa putem delimita cel puțin 3 tipologii:

  • managerii-staruri, cei care au rezultate oriunde s-ar duce și în orice tip de organizație,
  • experții pe o anume funcțiune și
  • eroii necunoscuți, cei care nu văd nici un fel de recunoaștere din partea organizației, deși sunt dedicați 100% ei.

Managerii-staruri sunt candidații viitoarelor poziții de conducere. De multe ori i-am observat cum schimbă departamentele și companiile, ba chiar și domeniile economice, pentru a câștiga experiență. Provocarea principală în relație cu ei și dezvoltarea lor este să le găsești un proiect potrivit pentru a-și exersa competențele fără să le minimizezi input-ul experenței acumulate deja. În criză este necesar să faci compromisuri pozitive între urgența acțiunii imediate și nevoile de dezvoltare ale unui astfel de om.

Aud din rețeaua proprie de contacte că în piața de management din România există multe persoane din această categorie care sunt momentan “libere de contract”. O soluție a depașirii cu succes a tranzitiei profesionale pentru talentele noastre o incerc aici.

Experții sunt aceia care au o contribuție decisivă la profitul și dezvoltarea business-ului, prin cunoștințele, intelectul și capaciățile lor creative. Provocarea dezvoltării lor este să- menții proaspeți și motivați. Înainte de criză, asta însemna să le variezi proiectele și să le dai timp liber pentru învățare (cursuri specializate, conferințe, etc.). Acum se pune aceeași problemă ca la prima categorie: cum îi păstrezi, împăcând capra rezultatelor imediate cu varza de Bruxelles a dezvoltării profesionale continue.

Cunosc cel putin 10 persoane aflate în situația de a fi depășit cu mult competențele necesare poziției actuale. 3 dintre ei încă nu și-au găsit un job pe măsura intelectului și experienței proprii, ceilalți sunt implicați de câțiva ani în aceleași proiecte de uzură. Culmea culmilor, 9 din 10 sunt sub 40 de ani! Cu unul am vorbit chiar ieri și mi-a mărturisit că va allege drumul străinătății. Aceeași soluție o propun și acestei categorii.

Eroii necunoscuți sunt cei care rămân în poziții de middle management și care nu au nici o posibilitate de a avansa. Însă aceeași oameni sunt cei care poartă organizația literalmente în spate. Dezvoltarea lor are două mari provocări. Prima: trebuie făcuți să înțeleagă și să accepte că vor rămâne pe termen nedefinit în aceeași poziție. A doua: dacă au acceptat deja asta, e nevoie să-i păstrăm foarte implicați în munca lor de zi cu zi, mai ales în condițiile actuale de criză. Una dintre cele mai bune metode de a face asta este să-i implicăm în deciziile și proiectele considerate cruciale în această perioadă, proiecte care le lasă posibilitatea de a vedea dincolo de sarcinile de zi cu zi.

Mă pregătesc pentru o sedință de coaching de echipă cu un grup de “eroi necunoscuți”. Fiind prima întâlnire cu această echipă, vom discuta 2 mari axe ale colaborării noastre, din punct de vedere practic: obiectivele de dezvoltare pe careși le propun pe termen foarte scurt, scurt și mediu și cât de motivați sunt fiecare să atingă aceste obiective, împreună. Fără aceste două laturi ale contractului nostru, nici o echipă nu poate deveni performantă. Chiar și la nivel individual, lucrurile stau exact la fel. O enumerare a punctelor critice de atins o găsiți în soluția propusă mai sus (vezi link).

În concluzie, soluția simplă de ieșire din criză face apel la calitățile tale de leader al oamenilor. Și de propriul angajament în a te conduce către valoarea pe care ei o pot adauga la business-ul în care sunteți implicați.

[articol publicat pe standard.ro]

Practic, cu ce va pot ajuta.

In ultima vreme, aud din ce in ce mai des oameni care sunt intr-o anume dificultate: aceea de a fi foarte presati de capitolul profesional al vietii lor. Fie ca este vorba de manageri, antreprenori sau, mai general, de profesionisti aflati in diverse tranzitii, un lucru mi-e clar: au nevoie de ajutor.

Bun, ce pot face eu in directia asta? Intrebarea aceasta mi-am pus-o ceva vreme, pana am ajuns la o solutie. V-o prezint mai jos, cu rugamintea de a o impartasi cu cine credeti ca poate realmente beneficia de cei 10 ani de experienta in coaching pe care ii am.

Spune-mi ce probleme de management ai. Te voi ajuta sa-ti gasesti raspunsurile.

Treci printr-o tranzitie de cariera? Sunt pregatit sa te ghidez catre job-ul dorit.

Esti antreprenor sau te gandesti sa devii? Sfaturile mele te privesc in egala masura.


Sunt Mihai Stanescu, Executive Coach, si te invit sa discutam despre

  • Cum ai putea creste profitul companiei tale cu 25% pana la 50%
  • Managementul timpului si al prioritatilor – Nu-mi spune ca nu ti-ai dorit macar o data “sa ai timp”.
  • Cum iti poti imbunatati relatiile cu clientii, partenerii si colegii SAU cu sefii ori subordonatii
  • Eliminarea auto-sabotajelor din viata profesionala de zi cu zi
  • Tehnici anti-manipulare, blocarea relatiilor care impiedica succesul
  • Finalizarea tranzitiei in cariera
  • Formularea unui plan de inceput de job/ afacere si adaptarea lui constanta, pe durata implementarii
  • Dozarea efortului zilnic/ saptamanal/ lunar/ anual si prevenirea burn-out-ului
  • Cum sa implementezi eficient idei noi si proiecte profesionale
  • Generarea si clarificarea pe pasi a unui plan de dezvoltare profesionala, cu rezultatele
  • Cum sa treci de la idee la un business real: pasi practici, strategii, rezultate
  • Auto-motivare si auto-determinare catre tintele pe care mi le-am stabilit
  • Dezvoltarea si rafinarea de abilitatii de a vorbi in public
  • Cum sa comunici in situatii dificile
  • Delegarea si motivarea eficienta, practica
  • Gestionarea stress-ului la munca si a situatiilor conflictuale
  • Crearea unei echipe care se gestioneaza singura
  • Echilibrarea vietii personale si profesionale

Lista poate continua. Probabil chiar acum iti trece prin cap o problema noua.

Te astept s-o discutam fata in fata, la telefon sau pe Skype.

Stiu. Esti afectat de criza, intr-un fel sau altul. Iti ofer o reducere de peste 30% ca sa poti beneficia de 15 sedinte de coaching la pret de 10.

Am doar 5 locuri disponibile si doar pana pe 31 mai 2010.

Ma poti contacta la telefon 0723.200.815 sau pe e-mail [email protected]

Ma gasesti in fiecare zi pe www.MihaiStanescu.ro si pe www.standard.ro.

Ocazional ofer sfaturi prin intermediul articolelor din presa de business.

Te astept,

Coach Mihai

Eveniment: voi vorbi la Empower Live! sâmbătă, la British Council

Aveți anunțul mai jos, l-am preluat de pe empower.ro:

Sambata veti beneficia de experienta unui om care a lucrat cu multi antreprenori si manageri romani (si nu numai). Veti experimenta impreuna cu Mihai idei si principii despre:

  • ce este, de fapt, un life coach;
  • diferenta dintre “a avea succes” si “a avea impliniri”;
  • ce inseamna “vreau sa fiu manager de la primul job”;
  • drumul catre mai bine: capitolele si tranzitiile vietii;
  • trepte mici catre tinte mari: secretul rutinei de zi cu zi;
  • exemple practice: o zi din viata unui om de mare succes.

Ca de obicei, veniti cu intrebarile “de acasa”. :)

Ne vedem sambata, 13 februarie, @British (biblioteca din sediul British Council Romania) – Calea Dorobantilor nr. 14, vizavi de ASE-Cibernetica. Vom incepe la ora 14:00 fix, asa ca va rugam sa veniti din timp (15 minute inainte). Intalnirea dureaza aproximativ o ora si 30 de minute. Asa cum stiti locurile sunt limitate la 20 de participanti.

Transfer, descoperire si facilitare

Conceptul „coach” creeaza confuzii…

Cuvantul „coach” include mai multe roluri si pozitii, unele dintre ele mai directive prin natura lor, altele mai empatice si suportive ca stil.

Am ales ca tema a articolului polisemantismul cuvantului „coach” pentru ca nu demult am avut ocazia sustinerii unui workshop de coaching pentru membrii unei organizatii studentesti internationale. Majoritatea participantilor erau coach-i si manageri in cadrul acestei organizatii.

Am constatat pe parcursul discutiilor ca metoda, obiectivele si stilul de lucru nu corespundeau. Spre exemplu, participantii au fost surprinsi de maniera desfasurarii intalnirii. Se asteptau ca eu sa le prezint notiuni de coaching iar ei sa ma asculte. In schimb eu am inceput sa le pun intrebari referitoare la nevoile lor.

In momentul in care am realizat ca vorbim de abordari diferite ale coaching-ului daca as fi riscat sa deschid o dezbatere puteam sa nu mai terminam niciodata datorita experientei contextuale a fiecaruia. Astfel ca dupa ce i-am ascultat pe participanti expunand modul lor de lucru le-am expus si eu modul meu de lucru si le-am propus apoi sa-mi spuna care sunt lucrurile cu care as putea sa-i ajut in activitatea lor.

©steinbrecher.com

Cele doua polaritati in descriere coaching-ului

In ultima parte a intalnirii, pentru ca am surprins cateva reactii de genul „coaching este mai mult ce faci tu, nu noi„, am ales sa stabilesc impreuna cu cei din sala cele doua polaritati in descrierea coaching-ului, bazandu-ma si pe studii de caz:

a) Coaching-ul ca proces de transfer – in cadrul caruia accentul este pus pe performanta (participantii la workshop foloseau aceasta abordare a coaching-ului). O persoana cu un nivel inalt al cunostintelor si/sau abilitatilor are rolul de coach pentru ceilalti, adica le impartaseste din experienta si cunostintele sale cu scopul optimizarii performantei.

Case study 1: Rolul de transfer al coaching-ului l-am intalnit in cadrul unui lant de magazine (retail produse cosmetice) unde supervisor-ul de zona avea si responsabilitatea de coach. Obiectivul activitatii sale era acela de a-i forma pe noii angajati ca reprezentati vanzari eficienti. Metoda de lucru era transmiterea regulilor de customer service ce functionau in cadrul companiei si verificarea permanenta a respectarii acestora.

Case study 2: CD-urile, DVD-urile, audiobook-urile de coaching care prezinta modele de comportament pentru diverse situatii din cadrul organizational au la baza acelasi rol de transfer.

b) Coaching-ul ca proces de descoperire – in cadrul caruia acccentul este pus pe eliberarea potentialuluiRolul coach-ului este acela de a-i ajuta pe ceilalti sa-si deblocheze capacitatile neutilizate. In acest caz coach-ul nu mai ofera solutii sau modele ci il ajuta pe client sa identifice propria sa abordare.

Case study: In cadrul companiei de retail din case study-ul de mai sus am facut coaching cu Marketing Manager-ul pe urmatorul obiectiv: gasirea de noi idei de promotii pentru magazine. Managerul avea o vechime de 3 ani in firma iar noua politica a companiei prevedea schimbarea la maxim doua luni a promotiilor din magazine. Se afla intr-o faza de blocaj in gasirea de idei pe care sa nu le fi aplicat in cei 3 ani de experienta.

Intre cele doua polaritati se regaseste coaching-ul ca proces de facilitare – cu ajutorul caruia unui continut nou i se ofera contextul necesar integrarii in continuturile vechi.

Diferite, dar complementare!

Companiile adopta variatiuni ale acestor forme in functie de nevoile momentului, de aceea cred ca polaritatile coaching-ului isi au rolul bine definit si nu se exclud reciproc. Din punctul meu de vedere nu are sens sa discutam in termeni de „eficient” sau „mai putin eficient”. Fiecare acopera cate o zona de dezvoltare.

Mi se pare necesar insa ca fiecare coach sa fie foarte clar cu privire la metoda sa de lucru si la rezultatele pe care le vizeaza impreuna cu clientul sau pentru a nu crea confuzii de partea acestuia.

by Monique

[publicat si in business edu]

În căutarea timpului pierdut …de manageri. Episodul 2.

După cum aminteam în articolul precedent, dacă sunteți în poziții manageriale vă puteți îmbunătăți drastic relația cu timpul profesional prin modificarea implicării în cel mai des întâlnit cadru de acțiune din existența voastră profesională: ședințele.

În această perspectivă, vă ofer un al doilea instrument specific, pe care l-am învățat cu unul dintre mentorii mei în coaching, Alain Cardon. Ceea ce am scris mai jos este un rezumat executiv al tehnicii, urmând ca pentru cei dintre voi care nu-și pierd răbdarea până la sfârșitul articolului să vă ofer referința la un material comprehensiv asupra acestui instrument. Dacă alegeți să îl implementați în echipa sau echipele voastre, vă sugerez ca pentru început să apelați la profesionițti antrenați în implementarea acestui instrument.

II. Procesul Delegativ al ședinței

Practica Proceselor Delegative în ședințe este un model sistemic de eficientizare a ședințelor: el se centrează pe influențarea interacțiunilor dintre participanți, nu pe schimbarea oamenilor. Modelul se concentrează pe relații, pe interfețe și nu pe tipuri de personalitate sau pe alte entități distincte din organizație (departamente, domenii de activitate ale companiei, etc.). În acest context, devine o unealtă foarte performantă pentru dezvoltarea atât a eficienței unei ședințe, cât și a transversalității și co-responsabilității pe rezultatele dorite într-o companie. Însă – ca orice instrument de acest gen – Procesele Delegative nu pot fi judecate ca fiind un instrument “bun” sau “rău”, eficient sau lipsit de eficiență, în sine. În special în cazurile în care echipele suferă perturbări majore (de ex.: schimbări dese și bruște de direcție și componență), eficiența acestui proces devine extrem de mică. Mai mult decât atât, Procesele Delegative sunt extrem de eficiente în măsura în care sunt folosite în întâlniri care au ca subiect decizii manageriale, de orice nivel (executiv, tactic și chiar strategic).

Principiul central al acestui instrument rezidă în delegarea funcțiilor pe care o echipă are nevoie să le gestioneze, indiferent de specializarea ei. Sunt sigur că ați participat la ședințe de tipul “one man show”, în care șeful stabilește si obiectivele, propune și responsabilii, găsește deadline-urile și le și împarte. Acesta ar fi contra-exemplul cel mai potrivit, mediul cel mai propice de a îmbunatăți climatul unei echipe prin Procesele Delegative! Ceea ce propune acest instrument este ca procesele standard ale unei ședințe să fie delegate către participanți. Haideți să vedem care ar fi aceste procese standard:

  • Primul rol care este delegat este cel de “moderator”.

În măsura în care șeful echipei este primul responsabil de calitatea și rezultatele ședinței și își exercită această reponsabilitate prin luarea de decizii sau aprobarea lor, rolul de “moderator” devine crucial. “Moderatorul” este echivalentul dirijorului dintr-o orchestră care își știe foarte bine partitura. El are responsabilitatea de a mișca constant energia în echipă, de a se asigura că nimeni nu rămâne în afara subiectului și de a opri orice “solist” care …nu se poate opri singur!

  • Al doilea rol delegat este cel de “decision driver”.

Dacă eficiența unei ședințe este măsurată prin cantitatea și calitatea deciziilor luate, este nevoie ca unul dintre participanți să își asume rolul de a “impinge” echipa către acestea. El provoacă și înregistrează deciziile luate, asigurându-se că toți participanții la ședință au înțeles clar și obiectiv ce acțiuni s-au stabilit, în ce interval de timp și care este gradul fiecăruia de responsabilitate.

  • Al treilea rol delegat este cel de “pacer”.

În limba engleză, “to pace” înseamnă “a ține ritmul, a cadența”. Echivalentul acestui rol îl întâlnim în sporturile acvatice de echipă: vă amintiți sportivul care stă în vârful bărcii, cu un mic megafon la gură, menținând ritmul de vâslire? Sau mai arhaic, cum erau cadențați vikingii cu ajutorul unei tobe? Rolul de “pacer”-ului este să anunțe timpul petrecut în ședință, în mod ritmic (de ex.: dacă ședința este stabilită să dureze 30 min., “pacer”-ul poate avea un ritm de un anunț la fiecare 5 minute). “Pacer”-ul nu este responsabil cu timpul, ci doar cu menținerea ritmului alert și tonic al întâlnirii.

  • Al patrulea rol care se poate delega este cel de “coach”.

Acest rol este cel mai puțin cunoscut și implementat în echipele de manageri din România. Paradoxal, este și cel care asigură cea mai bună relație cu performanța pe care o poate avea o ședință. Esența acestui rol este să ofere un cadru de dezvoltare de la o ședință la următoarea, oferind sfaturi și sugestii practice fiecărui participant la ședință. Pentru implementarea acestui rol, în fiecare ședință sunt alocate 10-15 minute la sfârșitul ei. Rețineți, nu este vorba de feedback și nici de sentințe valorice. Coach-ul va oferi idei și alternative pozitive și concrete pentru îmbunătățirea participanților.

  • Alte roluri (excepționale) pot fi cel de “technician”, “host” sau chiar “writer”.

În funcție de complexitatea întâlnirii, se pot delega în echipă și alte funcțiuni. Dacă aveți nevoie de prezentarea unor date tehnice, puteți crea un rol delegat într-o sedință. Iar dacă echipa sau grupul de participanți alege sau este nevoit să se întâlnească în mai multe locuri (în sedii locale, în afara țării, etc.), rolul de gazdă poate fi unul crucial, în ideea delegării unui responsabil cu amenajarea locului și condițiilor fizice ale ședinței.

Dacă principul acestui instrument este ilustrat de crearea rolurilor delegate, ceea ce îl face să devină un instrument foarte eficient de dezvoltare managerială este circularitatea rolurilor: de la întâlnire la alta, rolurile sunt asumate de altcineva. Nimeni nu va face același rol timp de 3-4 ședințe consecutive. Astfel, fiecare dintre participanți va avea oportunitatea să-și dezvolte abilități practice de gestionare și coordonare, fundamentale pentru succesul în management.

Procesele Delegate sunt un instrumentar sistemic și din acest motiv: modelul poate să se dezvolte la nivelul întregii companii, răspândind un mod efficient de a trata timpul și resursele managerilor acelui business. Fiecare dintre participanți va putea învăța rapid implementarea de roluri și le poate transmite în propria echipă sau în alte ședințe.

Succes!

[Pentru mai multe informații referitoare la acest instrument, vă invit să citiți materialul scris de insuși creatorul lui: SYSTEMIC DELEGATED PROCESSES IN MANAGEMENT]

[articol publicat si in standard.ro]

În căutarea timpului pierdut …de manageri. Episodul 1.

Indiferent de misiunea și viziunea companiei în care lucrează sau de domeniul acesteia, indiferent de nivelul de decizie în care este implicat, în viața managerului există un lucru central și dătător de identitate: ședințele. Oricât ai încerca, nu vei putea separa activitatea managerială curentă de axa întâlnirilor, “meeting”-urilor și a ședințelor. Mai mult decât atât, la fel cum un student este evaluat prin prisma participării lui la cursuri, așa și un manager este apreciat după gradul de ocupare al timpului în ședinte. Expresia “sunt/este într-o ședință” a dobândit în timpurile noastre ultramoderne același înțeles pe care îl avea în vechime adorația zeilor păgâni: “dacă îl deranjați, veți strica definitiv și irevocabil ordinea lumii!”.

Uneori acest înțeles irațional își are sensul și justificarea perfect normală. Am asistat la întâlniri cdin care au pornit decizii de milioane de euro și la sesiuni de negocieri economice de zeci de milioane de euro. La întâlniri stabilite ca fiind “informale”, dar la care se iau decizii care impactează viața și bugetele a zeci de mii de oameni. În plus, unii dintre oamenii de afaceri își stiu atât de bine valoarea reală a timpului încât mă aștept să aud și-n România lui 2010 celebra frază a lui Donald Trump: “You have 2 minutes, convince me or leave!”.

Nu vă faceți prea mari iluzii, cazurile de acest gen sunt picături de profesionalism într-o adevărată mare a ineficienței. Am participat la mii de întâlniri între manageri și vă pot spune că de obicei legea lui Pareto funcționează cu precizia unui ceasornic elvețian: în 20% din timpul alocat unei ședințe se iau 80% din decizii. Asta dacă întâlnirile sau ședințele sunt orientate către o productivitate reală. Nu sunt clar? Păi n-ați participat niciodată la o “ședință de informare”?!?

În căutarea timpului pierdut al unui manager, cel mai simplu este să începem din sălile de ședințe. Sincer nu cred că este nevoie să mergem mai departe, cel puțin pentru o vreme. Impactul reducerii timpului din ședințe cu 25% măcar este atât de mare, încât poate determina o creștere dublă a productivității organizației. Da, “time is money”!

Ca să reduceți timpul din întâlniri și ședințe, vă propun 2 instrumente cu care lucrez în fiecare echipă de management pe care o antrenez: contractul conversațional și procesul delegativ al ședinței. Vi le prezint în două episoade, pentru a câștiga claritate asupra implementării lor.

I. Contractul conversațional

Contractul conversațional se aplică în orice tip de întâlnire puteți avea pe parcursul unei zile. Deși sună pompos, el este de fapt exprimarea unui bun simț relațional la nivel de business. Contractul de conversație presupune 3 pași simpli și eficace:

  • Să stabiliți care este rezultatul practic al întâlnirii. Poate fi o serie de decizii privind activitatea curentă, ok-ul pe un nou proiect investițional, agrearea unei strategii de vânzare sau cumpărare, etc. Dar atentie! Prin „practic” înțeleg un rezultat specific, măsurabil, …S.M.A.R.T. Indiferent la cel nivel al deciziei vă aflați, „practic” înseamnă „măsurabil de un terț care nu a participat la ședință”. Rezultatul ședinței este un răspuns clar la întrebarea: „Ce ne dorim să avem la sfârșitul acestei ședinte?
  • Să gestionați procesul care se va desfășura în ședință. Dacă în prima etapă vă devine clar „de ce”-ul, în a doua este nevoie să clarificați celelalte întrebări manageriale:

de cine avem nevoie, ca participant (experți, șefi, responsabili, colegi, parteneri, consultanți, subalterni)?

de ce altceva avem nevoie, în afară de oameni (un proiector, baze de date, bugete, un prototip, o istorie a deciziilor, o analiza de piață)?

unde ținem ședința (online/offline, o sală, un restaurant, o bancă în parc)?

cum se va desfășura ședința (brainstorming, etape formale, există un facilitator și o agendă)?

În acest pas lucrurile merg mai ușor, deoarece fiecare dintre participanții la ședință sunt deja puși la curent în privința rezultatului. Cu alte cuvinte, toți cei implicați pot participa la gestionarea procesului din ședință cu sugestii și idei.

  • Să stabiliți timpii: cât durează ședința, când este cel mai potrivit să ne întâlnim, cât timp ne dăm să ajungem la cea mai bună decizie posibilă. Aparent paradoxal, având în vedere că majoritatea încep prin a stabili timpul: „Salut! Ai azi o jumatate de ora, pe la 10-11?”- sunt convins că ați auzit această propoziție, cu variațiile de rigoare, de multe ori. Însă cum vă puteți da acordul pentru o ședință care nu are nici un rezultat clar definit, nici un proces de desfășurare bine definit? Cum să puteți investi cu timp și încredere un astfel de om?

Această metodă a căpătat un nume alternativ: „procesul lent-rapid”. Debutul se face aparent lent, în clarificarea punctelor de mai sus. Continuarea însă este din ce în ce mai rapidă și duce la rezultate impresionante. Și mai ales vă ajută să economisiți din ambele resurse cruciale ale unui manager: timpul și concentrarea pe rezultate.

Succes!

[articol publicat și pe standard.ro]

10 raspunsuri la o intrebare: cu ce il ajuta un coach pe un antreprenor?

In ultima vreme, primesc des intrebarea urmatoare: “la ce ne ajuta ceea ce faci tu, pe partea de business?”. Clar, life coaching-ul a cunoscut o explozie in ultimii 2-3 ani in Romania. Dar cum e cu business coaching-ul? Si mai ales, cu ce ii pot ajuta pe antreprenorii romani, aceia care poate nu au cultura de multinationala, in care coaching-ul este deja privit ca un instrument firesc al dezvoltarii competentelor.

Asa ca m-am decis sa va prezint pe scurt principalele 10 beneficii ale coaching-ului pentru antreprenori. Ele sunt valabile in orice stadiu al dezvoltarii afacerii sau afacerilor, de la inceputul lor (startups) pana in perioada de maturitate completa. Asadar, ce poate face un coach pentru tine, un antreprenor roman? Desi formulate la modul general, raspunsurile sunt rodul a celor de 10 ani de experienta pe care ii am livrand coaching catre antreprenorii romani.

1. Te poate ajuta sa iti creezi o viziune a destinatiei afacerii tale, in 3, 5 sau chiar 10 ani. Mai mult decat atat,  avand in vedere ca rolul coach-ului este sa se pozitioneze in viitorul clientului, vom formula aceasta viziune folosind prezentul. De ce? Pentru a genera in tine energia necesara propagarii constante si accelerate catre visul tau de implinire personala si succes in afaceri.

2. Vei ajunge in sfarsit sa iti formulezi un plan de afaceri coerent si functionabil, insotit de o strategie eficienta de comunicare, marketing si vanzari. Multi dintre antreprenorii pe care i-am intalnit nu isi scriu un plan de afaceri din simplul motiv ca pare un efort fara nici un beneficiu. Neavand un plan, nici nu au ce sa urmareasca, sa imbunatateasca si nici la ce sa se raporteze. Prin coaching, iti vei planifica exact dezvoltarea afacerii si iti vei gasi pozitionarea ta unica, potrivita pe piata.

3. Pare incredibil, dar vei invata sa pui in miscare un proces de marketing si vanzari care va aduce rezultate aproape fara efort.  Imagineaza-ti ca iti poti crea nisa ta si numai a ta, in care clientii te pot privi ca fiind expertul aflat intotdeauna la dispozitia lor, cu solutii mai bune decat s-ar putea ei gandi vreodata! Doar stabilindu-ti o nisa, iti poti creste afacerea natural si cu mai putin efort.

4. Vei invata de la tine insuti cum sa iti setezi obiective care chiar sunt potrivite pentru ritmul tau. Ce vrei cu adevarat sa se intample cu afacerea ta? Te voi ajuta sa iti gasesti cel mai sincer si frumos raspuns, iesind complet din ingraditurile lui “trebuie sa fac aia, sa obtin ailalta, etc.” Cand ceea ce faci se bazeaza pe ceea ce crezi intr-adevar ca fiind bine, coaching-ul spune ca esti aliniat. Cu valorile si principiile tale, cu lumea si cu actiunile din prezent. Cunosti o sursa de energie personala mai puternica?

5. Odata stabilite si clare, iti vei atinge obiectivele de business mult mai rapid. De ce? Pentru ca ai pe cineva care te tine responsabil de deciziile pe care le iei, saptamana de saptamana, luna de luna, an de an. In acest fel vei face o economie notabila in privinta celei mai importante resurse: timpul. Impreuna cu coach-ul tau vei invata sa fii mai eficace, mai eficient si mai productiv.

6. Vei face mai putine greseli. Le spun de la inceput celor cu care lucrez: nu mai e nevoie sa functionezi pe strategia straveche “incercare-eroare”. Imagineaza-ti cum este sa ai un spatiu de testare a oricarei decizii, idei si strategii noi. Coach-ul tau este un partener bine calibrat in privinta realitatii, fara ca aceasta sa insemne ca vei imparti profitul cu el. El este un fel de “al treilea ochi”, avand experienta necesara acestui rol din contractele de coaching anterioare.

7. Te vei dezvolta mai bine si mai rapid decat credeai ca este vreodata posibil. Coach-ul tau te poate ajuta sa vezi lucruri de care e posibil sa nu fii constient, atat la cum iti conduci afacerea, cat si chiar la tine ca persoana. “Punctele oarbe” (blindspots) sunt de obicei surse de creativitate si de evolutie. Un alt lucru pe care il spun clientilor mei este sa nu fie surprinsi daca pe parcurs vor renunta la lucrurile sau chiar la oamenii fata de care evolueaza rapid. Vei avea noi limite si iti vei desena un drum plin de realizari.

8. Implicit, te vei confrunta cu mai putine greutati si probleme de zi cu zi. Cand stii intr-adevar ce iti doresti de la business-ul tau si de la oamenii din viata ta, cand esti constient de limitele tale, lucrurile tind sa se aseze intr-o ordine fireasca. Asa iti vei creste rapid si standardul de viata. Pentru ca viata ta este mult mai mult decat o continua rezolvare de probleme presante.

9. Vei produce mai multi bani, fiind concentrat pe un dublu standard: un numar de euro profit si performanta ta in a-l atinge. Coach-ul te va ajuta sa iti creezi o grila a succesului, indiferent de tipul de business, de ce clienti ai si de cum evolueaza piata in care functionezi. Iar grila va contine si indicatori de performanta, pe care tu ii certifici ca fiind eficienti. Vei face mai putin efort, pentru ca vei avea harti mai bune.

10. Am lasat la urma cel mai important beneficiu: autenticitatea. Ingredientul principal al fericirii este sa fii ceea ce esti, intr-adevar. Cu un coach, vei avea pe cineva intotdeauna atent in aceasta directie, invitandu-te constant sa nu mai eviti, sa nu amani, sa spui ceea ce simti si crezi. Asta iti va creste stima de sine si creativitatea. Vei invata sa ai realmente grija de afacerea ta, de oamenii tai, sa ii conduci pe un drum greu si frumos. Unul dintre modurile mele favorite de a incepe un contract de coaching antreprenorial este sa cream impreuna un system autonom, care se poate intretina singur si aduce profit. Vei fi privit ca cel care repozitioneaza viitorul companiei, realizandu-l in prezent.

[articol publicat si pe arena biz]

Harta Productivitatii

Am citit zilele trecute un articol despre productivitate, scris de Dragos Roua. Articolul cu pricina m-a impresionat in asemenea masura, incat am decis sa traduc o (mare) parte din el si sa-l postez aici. Am pastrat denumirile originale ale cadranelor si tipurilor generate in acestea, pentru a va usura orientarea in harta. Va doresc lectura placuta, fiind sigur ca il veti gasi extrem de interesant:

„Haideti sa o luam pe pasi. Vom analiza cele doua axe ale hartii productivitatii (harta creata de Dragos), pentru ca apoi sa trecem prin toate cele 4 cadrane ale ei. Puteti fi in oricare dintre cele 4, intr-un moment sau altul al vietii voastre.

Axele productivitatii

Productivitatea unui om se orienteaza dupa doua axe principale:

▪                axa obiectivelor

▪                axa disciplinei

La modul general, putem considera ca obiectivele sunt motivatorii, stimulentele, in timp ce disciplina este procesul care faciliteaza atingerea obiectivelor.

Obiectivele sunt acele idei care ne fac sa avansam, ne dau emotii pozitive, ne entuziasmeaza. Termenul “obiective” este folosit ca un termen tehnic, putand fi usor inlocuit cu “vise” sau “pasiuni”.

Disciplina reprezinta constientizarea practica a obiectivelor si mai ales a actiunilor pe care le faceti ca sa le atingeti. Termenul nu are legatura cu “disciplina soldateasca”, ci mai degraba exprima o atitudine proactiva in directia unui scop specific, in opozitie cu lipsa de consistenta in atingerea acestuia.

Axa Obiectivelor

Am reprezentat aceasta axa pe verticala pentru ca mi se pare a fi similara unui pattern care evolueaza. Obiectivele sunt jaloane verticale. De fiecare data cand atingem un obiectiv e ca si cum cucerim un varf de munte si avem acces la un nivel nou, superior. Obiectivele atinse tind sa se acumuleze sub noi si sa ne intalte, in ochii proprii si in ai celorlalti.

Care este diferenta intre obiectivele inalte si cele joase?

Obiectivele pozitionate sus sunt cele pe termen mediu si lung: cariera, un stil de viata anume, etc. Ele se dezvolta in secvente temporale largi, de tipul lunilor si chiar al anilor. Cu cat coboram pe axa, cu atat timpul petrecut in atingerea obiectivelor devine mai scurt. Obiectivele din partea de jos a axei sunt lucruri cotidiene pe care le facem aproape automat, lucruri care necesita putina implicare: mersul la job, facut ordine prin casa, etc.

Obiectivele inalte necesita si ofera in acelasi timp awareness, putere si implinire. Ele au nevoie de un grad mai ridicat de awareness, pentru a putea intelege pe deplin ce va insemna acel obiectiv pentru noi, pentru viata noastra. Obiectivele de acest gen mai au nevoie si de putere pentru a ne ajuta sa le atingem si de sentimental implinirii pentru a le energiza sufficient cat sa ramana atractive. Odata atinse, aceste obiective ofera la randul lor awareness, putere si un sentiment de implinire.

Obiectivele joase sunt insotite de obicei de lipsa unei viziuni clare, de lipsa increderii in fortele proprii si creaza o obisnuinta a lipsei de initiativa. Viata traita cu obiective joase (sau chiar fara obiective!) este una a absentei viziunii, lipsita de putere personala si petrecuta in umbra altcuiva. Cu cat axa obiectivelor este mai scazuta, cu atat veti avea mai putina putere si viziune.

Axa Disciplinei

Am reprezentat aceasta axa pe  orizontala pentru ca disciplina este mai degraba o abilitate pe care o dobandim, nu o calitate personala. E ceva care creste alaturi de tine, nu este parte din tine. O poti spori, o poti foIosi ma bine, dar nu te va schimba in mod dramatic, ca persoana. Obiectivele tale insa o vor face.

Oamenii disciplinati tind sa se pozitioneze mai bine in raport cu timpul pe care il au la dispozitie decat toti ceilalti. Mai mult decat atat, ei sunt foarte orientati catre ceea ce este de facut acum, avand abilitatea sa sparga o sarcina in bucati mai mici si sa le rezolve pana cand sarcina este terminata. Disciplina este, deasemeni, si un alt mod de a arata determinarea si stabilitatea unui caracter.

Lipsa disciplinei este sursa instabilitatii si a nehotararii. Fara o disciplina adecvata lucrurile vor incepe sa alunece necontrolat inspre neindeplinirea lor. Iar prin aceasta alunecare inteleg expresia “e de pe alta planeta”. Oamenii indisciplinati sunt deseori perceputi ca visatori, plutind fara directie in universuri paralele.

Daca in dreapta axei realitatea este mai usor de gestionat, in partea ei stanga lucrurile tind sa evadeze din controlul constient, devenind ne-gestionabile.

Cele 4 cadrane ale Hartii Productivitatii

A sosit momentul sa exploram fiecare dintre cele 4 cadrane si sa vedem cum combinatia dintre obiective si disciplina poate face o diferenta notabila. Mai mult decat atat, ne intereseaza sa vedem care este locul productivitatii reale, conform acestei diagrame.

1. High Goals + Sloppy = Procrastinators

Cunoasteti tipul: de maine voi incepe sa slabesc si de poimaine voi fi milionar. Bineinteles, a treia zi va avea intentii si mai si! Acesta e tipul de om care isi stabileste in mod constant obiective ambitioase, dar caruia ii lipseste disciplina sa le realizeze. Acesta este teritoriul de provenienta al tuturor celor care s-au obisnuit sa amane.

Cheia succesului nu este sa iti stabilesti obiective foarte ambitioase. Desigur, ele iti vor da mai multa energie si awareness, insa daca nu transformi acea energie intr-o atitudine centrata pe resursa-timp si pe executia de sarcini, nu vei ajunge niciodata sa treci in aria a doua. Lipsa disciplinei este ceea ce-I tine prizonieri in prima arie pe cei mai multi dintre noi.

In prima arie tinzi sa visezi obiectivele, nu sa le implinesti. Iar visarea aceasta poate avea ca efect si extragerea ta din realitatea de zi cu zi si pozitionarea constiintei tale intr-un stadiu intermediar, semi-treaz. Iar aceasta stare de semi-trezie devine extrem de frustranta. Sa ramai in prima arie poate avea ca efect serioase debalansari psihologice.

2. High Goals + Discipline = Producers

Ai deja obiective inalte si disciplina: faci lucrurile sa se intample. Asta e ce inteleg eu prin “producers”: situatiile in care atitudinea ta (disciplina) lucreaza la ridicarea “altitudinii” tale (obiectivele inalte). Acest al doilea cadran este pentru mine piatra de temelie a oricarei definitii a productivitatii. Ceea ce duce la productivitate nu sunt nici obictivele inalte in sine, nici o atitudine disciplinata singulara. Echilibrarea celor doua este combinatia perfecta.

Ori de cate ori ai acel sentiment al curgerii firesti a lucrurilor, in timp ce realizezi ceva, se prea poate sa fii in cadranul 2. Abordarea eficienta a timpului insotita de obiectivele tale inalte determina aparitia unui cuplu puternic de forte, care te ajuta sa-ti ridici nivelul calitativ.

Lucrul cel mai interesant in aceasta arie este sustenabilitatea ei. In prima arie dezvolti o tendinta naturala de a-ti crea visele, de a le realiza. De aici, e fireasca atractia catre cadranul 2. Din pacate, gravitatia comportamentelor inca nedisciplinate te trage in jos, catre cadranul 4. Tot ceea ce poti folosi este tensiunea constanta intre cele doua arii invecinate.

In cadranul 2 nu exista nici o tensiune intrinseca, esti echilibrat si ai capacitatea sa iti creezi propria realitate. Bineinteles, poti sa gresesti: sa muncesti prea mult, sa iti propui obiective mai inalte decat capacitatea ta actuala de a le atinge, etc. Suprasolicitarea este periculoasa indiferent de circumstante. Rezumand insa, locul in care e cel mai bines a fii este cadranul 2.

3. Low Goals + Discipline = Obsessed

Aceasta este aria persoanelor care citesc constant materiale de dezvoltare personala, isi rafineaza abilitatile folosind ce metode le mai cad in maini, participand la majoritatea seminariilor si citind bloguri pe tema productivitatii. Insa nu fac nimic mai mult. Nimic. Nu-si incep afacerea de mult anuntata, nu isi ating acel obiectiv maret. De ce? Pentru ca ei nu au nici un obiectiv maret.

Ceea ce te tine de obicei in cadranul 3 este faptul ca ai o disciplina educata, insa nu ai creat pana acum obiective inalte. Ai mijloacele, dar iti este frica de o viziune intr-adevar puternica. Ti-e frica sa visezi. Si disciplina ta se manifesta ca un refugiu al lipsei tale de curaj.

Daca stai suficient de mult timp in cadranul 3, vei devein un obsedat al productivitatii. In loc sa cuceresti lumea, vei lucra in continuare la disciplina proprie si iti vei faramita la nesfarsit listele. Te vei trezi in zori, vei face exercitiile de dimineata si restul lucrurilor, insa nu vei avea niciodata un obiectiv puternic.

La fel ca in cadranul 1, in cea de-a treia exista o tensiune intre a avea vise mai mari si a porni la drum mai incetisor si mai disciplinat. Intelegi ca trebuie sa ai un vis mare sis a treci linia catre aria imediat superioara, dar aria din stanga te invita sa te relaxezi dupa atata disciplina.

4. Low Goals + Sloppy = Followers

E mult mai usor sa mergi unde te duce curentul sau sa calci pe urmele altuia avand obiective joase si foarte putina disciplina. O atitudine de “follower” te face sa iti doresti sa visezi toata ziua, fara sa faci altceva nimic. Pur si simplu astepti impulsuri din exterior ca sa te apuci sa muncesti, impulsuri ca foamea sau lipsa banilor. A fi “follower” inseamna in acest context ca nu poti sa faci nimic de unul singur, folosindu-ti propria constiinta si cu tenacitate.

O avertizare, aici: aceasta arie este si cea a jocului. Cand te joci, nu ai obiective inalte si disciplina este la minim. Din aceasta perspectiva, cadranul 4 este una dintre cele mai interesante si poate fi foarte usor incurcata cu ceva care nu are nici o legatura cu ea.

Cadranul 4 este aria copilaroasa. Inca nu am intalnit un copil cu obiective mai inalte decat cele din secunda urmatoare, nici nu am auzit ca ar exista un copil realmente disciplinat. In schimb, toti percepem copilaria ca pe un taram al fericirii. Asa ca alunecarile in acest cadran au efectul unei calatorii in timp. Pur si simplu ne place sa fim copii, din cand in cand.

Insa copii sunt “follower”-I prin natura lor. Ei isi urmeaza parintii, dintr-un motiv clar: nu au nici experienta, nici mijloacele sa isi poarte singuri de grija. Copiii se bazeaza pe parinti pentru hrana, ingrijire si pentru a invata tot ce au nevoie ca sa realizeze ceva in viata. Totusi, tu ai trecut de perioada asta. Ai experienta si calitatile  necesare ca sa-ti implinesti viata. Ascunzandu-te in paradigma copilaroasa in timp ce stationezi in cadranul 4 e doar o scuza pentru lenea proprie.

Conduci sau esti condus

Un alt lucru foarte interesant in legatura cu aceasta harta este modul in care genereaza tipologii pe fiecare parte a axelor.

Pe axa orizontala, a obiectivelor, putem vedea cum se pozitioneaza oricine in privinta capacitatilor de conducere. Visele sunt inima procesului de conducere. Nici un conducator nu s-a nascut sau a fost creat fara un vis extraordinar. Cu cat visele si obiectivele iti sunt mai inalte, cu atat te vei pozitiona mai sus ca si conducator.

Dar daca visele iti sunt mici, te vei lasa acaparat unui process de manipulare care actioneaza indiferent de nivelul de disciplina pe care il ai. Cu cat obiectivele sunt mai joase, cu atat e mai mare probabilitatea sa fii atras si participant la ceva mai mare decat tine.

Exista si un fel de determinare calitativa a modului in care conduci, depinzand de scala disciplinei. Pe partea stanga a acesteia, stilul tau de conducere va fi inselator si superficial. Nu faci altceva decat sa urmezi vise fara substanta si nu ai capacitatea de a le realiza.

Pe partea dreapta a scalei disciplinei, stilul tau de a conduce va fi incurajator si va genera implinire. Nu numai ca creezi vise marete si obiective curajoase, dar ai si disciplina necesara sa le realizezi.

Creezi sau observi

Pe axa verticala putem vedea cum se pozitioneaza cineva in privinta abilitatii de a face lucruri. Daca aceasta abilitate e scazuta, esti mai inclinat sa fii un observator al realitatii tale. Nu prea poti sa influentezi ce se intampla, chiar daca visele tale sunt marete.

Dar daca capacitatile tale de a face lucruri sunt imbunatatite de disciplina, devii un creator, faci lucrurile sa se intample. Nu esti numai observator al acestora, iti si lasi amprenta asupra lor.

In privinta calitatilor de conducator, se poate observa o diferentiere intre cele doua atidutini. Daca esti observator de nivel scazut pe axa obiectivelor, esti cam pe dinafara. Nu numai ca ai vise prea mari, dar esti si manipulat si doar observi visele celorlalti. Daca esti un observatory pozitionat sus pe scala obiectivelor, cel putin te poti expune la cele mai interesate vise pe care le vezi la ceilalti.

Daca esti un creator pozitionat in partea de jos a axei obiectivelor, creezi in mod constant lucruri insignifiante. Ai abilitatea, poti crea, dar lipsa ta de curaj te face sa iti consumi energia in activitati minore, cel mai probabil la munca, nefiind nici un conducator prea bine definit. In partea superioara a axei obiectivelor, creativitatea ta completeaza capacitatile de conducator. Acolo esti un star si, bineinteles, stii asta.

Tensiuni

Cele 4 cadrane poseda si un anume fel de tensiuni interne, cu exceptia cadranului 2. Am mentionat deja ca al doilea cadran este cel mai sustenabil dintre toate, insa hadeti sa vedem cum functioneaza tensiunile in celelalte.

In cadranul 1 esti tinut in loc de lipsa de curaj si de vise, insa iti doresti sa treci in cel de-al doilea, sa devii “producer”. Aceasta tensiune este una de implozie, pana la urma reusind sa treci intr-unul dintre cadranele care sunt atractive.

In cadranul 3 disciplina te face sa realizezi lucruri, insa lipsa viziunii te va atrage catre cadranul 4. Vei dori sa uric, sa devii mai curajos, dar presiunea lucrurilor facute te va atrage din nou inspre lenea cadranului 4. Aceasta tensiune este tot una de implozie, la un moment dat neavand alta optiune decat sa devii ori un “producer”, ori un “follower”.

In sfarsit, cadranul 4 poseda o tensiune exploziva, aceasta incercand tot ce-i posibil sa te duca cat mai departe de oricare alt cadran. Tensiunea din acest cadran te va duce in deriva. Daca  visele tale sunt prea mici si nici nu-ti pasa de disciplina proprie, asteapta-te sa uiti cine esti de fapt. Iti vei pierde identitatea, respectul de sine si increderea in fortele proprii.

***

In care cadran iti petreci cel mai mult timp? Visele tale sunt marete sau obisnuite? Esti un conducator creativ sau un observator manipulat? Care sunt tensunile la care te supui natural? Am fi incantati sa vedem asta in comentariile tale.”