Seara de Coaching – program si detalii

Avand in vedere ca in 2012 multi dintre prietenii nostri mi-au transmis ca le este dificil sa participe la Diminetile de Coaching in weekend, am o veste pentru voi:

Urmatoarea editie a evenimentului nostru lunar pentru 2013 se va desfasura ca o ‘’Seara de Coaching’’! 

‘’Antrenamentul de seara’’ personal sau profesional va avea loc in 24 Iulie, de la orele 18.00 pana la 21.00, avand caracterul unei intalniri bazate pe o structura dialogala informala, centrata pe subiecte des intalnite in viata personala si profesionala a tuturor, luand insa in considerare si preocuparile punctuale ale participantilor. Este o experienta care te va ajuta sa gasesti raspunsul la orice fel de intrebari si sa ai rezultate pe care sa le simti imediat in viata ta, a business-ului pe care il conduci sau a companiei in care activezi.

Tema editiei este: Manageri de lideri sau lideri de manageri?

Program

18:15 – 18:30 – Inregistrarea participantilor

18:30 – 18:45 – Scurta introducere in Coaching

18:45 – 19:15 – Identificarea problemelor & subiectelor propuse de fiecare participant, construite pe tema editiei

19:15 – 19:25 – Pauza (+Networking)

19:25 – 20:25 – Discutii pe baza obiectivelor & subiectelor identificate

20:25 – 20:35 – Pauza (+Networking)

20:35 – 20:50 – Creionarea planurilor de actiune, a recomandarilor si a altor observatii

Inscriere eveniment:

Costul de participare este de 200 lei/editie .

Locatie:

Am ales ca loc de desfasurare cafeneaua Van Gogh Grand Café.

Mai mult detalii afli scriindu-mi pe adresa [email protected] sau telefond la 0751 296 113

***

Prin aceste intalniri, ne dorim sa cream o comunitate de oameni care invata sa gandeasca deschis si aplicat, gestionandu-si cat mai corect si concret atat viata personala cat si pe cea profesionala. Fiindca impreuna lucrurile devin mai simple.

Increderea economica si conu’ Iancu

Citeam ieri pe Twitter un sondaj al World Economic Forum, în care oamenii de acolo prezic că încrederea în starea economiei mondiale începe să se restaureze odată cu venirea anului 2013. Pe o scară de la 0 la 1, Indicele de Încredere Economică (Economic Confidence Index) a crescut de la 0.38 la 0.43. Mai puțin de jumătate din cei 390 de experți chestionați au agreat ideea unui șoc financiar în următoarele 12 luni, cu 20 de procente mai puțini decât participanții la sondajul efectuat cu 6 luni în urmă. Procentul de respondenți care se așteaptă la tulburări sociale majore, geopolitice, de mediu sau tehnologice stagnează la 46%, 50%, 35% și respectiv 19%.

Totuși, 51% din respondenți nu au încredere în guvernarea globală și 45%, în cooperare la nivel global.

***

…Și brusc m-a lovit o întrebare: oare ce rezultate ar avea acest sondaj în România? M-am întrebat asta pentru că clienții mei de coaching in România folosesc aceste date, la nivel de general management. Adică nu sunt numai cifre la TeVeu, ci chiar lucruri care contează pentru fiecare dintre noi. Buuun. Uite ce spun datele statistice românești ale anului 2012[1].

  • Conform primelor estimări, PIB în trimestrul III 2012 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% comparativ cu trimestrul II 2012.
  • În 2012 (ianuarie – septembrie), producţia industrială a crescut în serie brută cu 0,1%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,4%. În luna noiembrie 2012, cifra de afaceri din industrie per total (piaţa internă şi piaţa externă), în termeni nominali, a scǎzut faţă de luna precedentă cu 2,8%, iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent a crescut cu 4,6%.
  • Investiţiile realizate în economia naţională au crescut atât în trimestrul III 2012, cât şi în perioada 01.I-30.IX.2012, faţă de perioadele similare din anul precedent, cu 16,0%, respectiv cu 17,9%.
  • Câştigul salarial mediu nominal net în noiembrie 2012 a fost de 1575 lei, mai mare cu 5,6% comparativ cu luna noiembrie a anului 2011.
  • Rata şomajului în trimestrul III 2012 a fost de 6,8%, în scădere atât faţă de trimestrul anterior (6,9%) cât şi faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent (7,2%).

Mai mult decât atât, opiniile exprimate în luna decembrie 2012 de managerii societăţilor comerciale (cei despre care vă spuneam că folosesc aceste date!), conturează pentru perioada decembrie 2012 – februarie 2013 o tendinţă de relativă stabilitate în sectorul de comerţ si servicii, scădere moderată în industria prelucrătoare şi scădere în construcţii în raport cu cele trei luni anterioare. Ergo!

Adică Indicele de Încredere Economică nu pare să aibă vreo relevanță pentru România. De ce? Simplu: în momentul de față, economia României arată ca o piramidă inversă[3]: 3,1 mil. angajați ai sectorului privat susțin pe cei 500 de mii de angajați ai companiilor de stat, 1,2 mil. salariați bugetari, 5,3 mil. pensionari, 4 mil. copii și adolescenți și fac business și cu cei 3-4 mil. angajați ”la negru”. Mai simplu spus, companiile pe care le antrenez prin coaching – fie ele multinaționale sau cu capital integral local, sunt mica bază pe care se susține întreaga societate românească.

Și-atunci întrebarea devine caragialesc de simplă: de unde, dom’le, atâta Încredere Economică?

Revin cu informații pozitive, in post-ul următor. Nu desperați!



[1] Sursa: INSSE.

2013 – anul noilor lideri coporatisti in Romania

Traim vremuri interesante. In ultimele doua luni, mai multe companii multinationale din Romania isi schimba liderii. Avand in vedere experienta mea de coaching in Romania cu acest nivel de management si cunoscandu-i destul de bine pe o parte dintre ei, m-am gandit ca v-ar interesa cine vine si cine pleaca. Bineinteles, aceste schimbari vor afecta comportamentul organizatiilor mentionate mai jos. Si mai bine inteles, nevoia de schimbare devine din ce in ce mai prezenta si in piata de business locala.
Dar sa nu o mai lungim cu vorba. Iata o lista a celor care sunt noii lideri croporatisti in Romania lui 2013, cu link-urile catre publicatiile care au facut anunturile de schimbare:
Mai sunt si cateva inlocuiri necunoscute, cel putin la nivel public. Am eu niste intuitii, insa discretia imi ramane la locul ei. Deci:
  • Jaques Reber a plecat de la conducerea Nestle Romania. Oficial, inca nu stim cine este inlocuitorul.
  • Bogdan Balaci a plecat de la conducerea IBM. Se pare ca pozitia de GM a fost desfiintata.
  • Mihai Ghyka pleaca de la Vodafone. Nu ma mira.

***

Ah, si inca ceva: Microsoft cauta CEO pentru Romania. Stiu ca printre cititorii acestui blog sunt cativa posibili candidati. Asa ca pentru cei interesati ,Vlad Bog e omul de contactat. Uite ce spune Vlad in cel mai proaspat interviu dat la Ziarul Financiar, luni:

„Nu există un termen limită pentru angajarea noului director general al Microsoft România. În câteva săptămâni se va stabli lista scurtă a candidaţilor şi se vor purta discuţii. Vom avea un nou director general în câteva luni, în cel mai bun caz. Dacă îndeplineşte cerinţele postului, sunt şanse ca noul şef al Microsoft România să fie român.”

Succes!

***

UPDATE: intre timp, am aflat ca inca doi CEO: isi parasesc pozitiile.

 

 

Ibricul de cafea și think tank-ul virtual

Aşa cum am promis în postarea anterioară, revin cu practicabilităţi legate de dezvoltarea inteligenţei colective în echipe. Astăzi vă povestesc două tehnici pe care le folosesc în activitatea mea de coaching în România, „ibricul de cafea” şi „think-tank-ul virtual”. Nu sunt deloc complicate, aşa că vă invit să le folosiţi.

tyizeciz_60-karl-fredrickson

1. Ibricul de cafea

Numele acesta se referă la un timp, un spaţiu şi un mod de adunare informală a echipei. O activitate care le permite să îşi conştientizeze şi dezvolte relaţiile între ei, legate de ceea ce au de făcut. Mi se pare foarte important să spun că modul în care creezi ibricul ține foarte mult de stilul tău personal şi de stilul managerilor echipelor tale. Uneori, ideea de ibric este rapid implementată în toată compania, alteori vei vedea că micul ibric stabilit de tine devine un adevărat templu al recunoaşterii personale şi profesionale. Ceea ce mă duce cu gândul la următoarea observaţie: ibricul trebuie să se afle în concordanță și cu ce înseamnă cultura organizaţională a locului în care munciţi.

Într-o formă sau alta, în sesiunile de coaching în România pe care le-am desfăşurat de-a lungul anilor, am practicat această tehnică. Şi de câteva ori am avut ocazia să o văd  și implementată în organizații. Unul dintre cele mai bune exemple de practică l-am observat la CEO-ul unei companii americane de servicii, om cu care am lucrat la dezvoltarea inteligenţei colective în echipele sale de proiecte, mai mulţi ani.

Acest CEO îşi făcuse un punct de onoare în a le aduce colegilor săi din primul şi al doilea nivel de management câte un fruct exotic, la fiecare început de săptămână. Regula instituită era că primitorii să răspundă la întrebarea zilei. De obicei, întrebarea zilei era pusă de CEO şi se referea la ceea ce se întâmplase în săptămâna trecută. După răspuns, urmă un scurt comentariu şi activitatea se termina în mai puţin de 30 de minute. După un timp, aceste exerciţii de luni dimineaţă au devenit un ibric excelent pentru toată lumea: modelele mentale, percepţiile, abilităţile şi interesele fiecăruia din grupul extins de conducere deveniseră foarte bine cunoscute şi acceptate de toată lumea. Ba mai mult, majoritatea seniorilor implicaţi au început să împrumute unii de la alţii idei şi abordări noi!

2. Think tank-ul virtual

Acest instrument este tot un spaţiu-timp împărtăşit, lipsit totuşi de materialitate. Oamenii nu se mai întâlnesc, ci crează un loc virtual în care îşi împărtăşesc idei, emoţii, reflecţii critice şi informaţii. Think tank-ul virtual este foarte potrivit în proiectele în care echipa se întâlneşte cu provocări complet noi, care nu au mai făcut obiectul activităţii comune.

Premisă de la care porneşte acest tip de instrument al gândirii colective este aceea că evoluţia nu-i niciodată liniara iar scânteile de geniu vin… când vin. Este complet absurd să îi ceri unui om să aibă un program de genialitate, într-o anumită faza a activităţii sale. Mai degrabă, ideile strălucite vor apărea din interacţiuni foarte bune, din adaosuri şi sinteze făcute între membrii aceleiaşi echipe, care au în comun un scop bine definit şi o dorinţă foarte mare de a explora necunoscutul.

Aşadar, acest spaţiu virtual poate servi la înregistrarea/păstrarea ideilor din cursul unei acţiuni sau unui proiect nou. Bineînţeles, mai există o valoare aici: a doua oară vom şti exact ce să facem, după o privire rapidă în schimburile de idei şi informaţii de la primul proiect!
Cel mai important factor al succesului implementării acestui gen de instrument de gândire colectivă este tot uman: think tank-ul are nevoie de un moderator, de un participant care ajută, invită şi susţine grupul până când acesta devine familiarizat atât cu spaţiul definit, cât şi cu modul specific de interacţiune în interfaţă. Odată ce aceste lucruri se întâmplă constant şi coerent, think tank-ul poate deveni o „resursă comunitară” pentru întreaga companie, fapt care va uşura desfăşurarea oricărui proiect în viitor.

***

Acestea sunt doar două exemple de instrumente de dezvoltare a gândirii colective, pe care le folosesc în coaching-ul de grupuri şi echipe. Ele se referă la dezvoltarea abilitaţilor de gândire în situaţii complexe şi noi. De ce să facem asta? Simplu: pentru că puterea şi inteligenţa unui grup antrenat este unul dintre cele mai mari avantaje competitive ale unui business, indiferent de industria în care funcţionează.

Succes!

Inteligența colectivă (1): gânditul în situații complexe

De când am început să vorbesc despre această inteligentă, mulţi oameni din business mă întreabă la ce mă refer. Şi cum trimiterile la textele „clasice” în acest domeniu au fost primite oarecum cu rezervă, încep noul an cu o serie de articole exact pe această temă.

Experienţa de coaching în România cu echipe de management mi-a adus o mulţime de clarificări şi revelaţii în practică lucrului cu grupuri şi echipe că sisteme integrate în mediul de business. Modelele de intervenţie complexă în mediul colectiv al acestora mi se par cele mai eficiente, din punctul de vedere al impactului pozitiv şi al concreteţii rezultatelor atinse. Ce vreau să spun, de fapt?

rmmibfe4czy-jeremy-thomas

Peter Senge, unul dintre gânditorii de business pe care îi apreciez extrem de mult, descrie un bun manager de echipă şi organizaţie că pe cineva care poate vedea 4 nivele simultane de acţiune: evenimente, modele de comportament, sisteme organizaţionale şi modele mentale.

Din proprie experienţă, cel mai important element al învăţării colective este dorinţa de a explora profund o situaţie problematică.Cei care nu reușesc să facă acest lucru  apelează la o reţetă sau la experienţe anterioare. Echipele orientate către învăţare şi care se dezvoltă sunt pregătite să facă un salt în necunoscutul unei noi situaţii, eliminând cu grijă elementele deja cunoscute. Bineînţeles că putem dezvolta această abilitate în şedinţe de coaching 1 la 1, însă în momentul în care suntem pregătiţi să facem asta în echipă… apare ceva extraordinar! Nu, nu glumesc şi nici nu fac prozelitism abandonării iniţiativei personale. Dimpotrivă.

Este un fapt cunoscut deja că IQ-ul unui grup este mult, mult mai ridicat decât IQ-ul unui individ din grup. Dacă şi numai dacă grupul poate să se coalizeze intern şi să îşi folosească membrii ca şi sprijin în înţelegerea situaţiei cu care se confruntă. Cred că am fost cu toţii în întâlniri în care toată lumea se implică şi era entuziasmată, în care ideile păreau că se construiesc de la sine, una în prelungirea celeilalte. Iar când se întâmplă un fenomen de acest gen, fiţi siguri că soluţia dezvoltată de grup depăşeşte cu mult munca pe care ar fi putut-o face oricare dintre membri, singur.

***

Tot Senge a mai făcut un lucru: ca să ajute echipele în gândirea situaţiilor complexe, a elaborat o listă de presupuneri provocatoare. Îţi redau câteva dintre ele mai jos, cu rugămintea de a le citit cu mare atenţie dacă eşti cumva în poziţia de a conduce o organizaţie. Te rog asta pentru că sunt sigur că te vor ajuta. Deci:

  • Problemele de astăzi vin fix din „soluţiile” de ieri.
  • Cu cât forţezi mai mult, cu atât sistemul rezista mai mult.
  • Comportamentele devin mai bune exact înainte de a deveni mai proaste.
  • De obicei, soluţia simplă te readuce în problema.
  • Tratamentul poate fi mai rău decât boala.
  • Mai repede este, da fapt, mai încet.
  • Cauză şi efectul nu sunt într-o relaţie apropiată, în timp şi spaţiu.
  • Schimbările mici produc rezultate mari, dar zonele cele mai importante sunt adesea cele mai puţin evidente.

Scopul primordial al managementului este să facă acele lucruri care ajută organizaţia să livreze clientului cel mai bun produs său serviciu, într-un timp acceptabil şi cu un preţ rezonabil. Aceasta formulare – indiferent cât de general sună – determină performanța oamenilor implicaţi în munca organizaţională. Iar dacă vrei oameni care să performeze foarte sus, ca şi grup, în punctele critice ale oricărui proces de business, ai nevoie să le dezvolţi abilităţile în toate celelalte momente. Lista de mai sus este una dintre cele mai bune „pietre de ascuţit” pe care le-am întâlnit în practica mea de coaching în România. O poţi folosi în diverse moduri, cel mai uzual este să porneşti în lucrul cu echipa ta de la câteva presupuneri de aici şi să le găseşti pe cele care se aplică, la fel de provocator, la voi. Unul dintre cele mai des întâlnite exemple, pentru mine, este: „Timpul de testare cel mai des preferat este… în producţie.”

***

Revin cu practicabilităţi şi sugestii, în următorul post. Până atunci, te invit să reţii o frază simplă: inteligența colectivă începe cu o mentalitate deschisă, coordonată, a situaţiilor complexe.

Anul luminat

Draga cititorule,

Nu am deloc intentia de a scrie un post recapitulativ pentru 2012. Mai degraba, privesc inainte, catre ceea ce va veni. Si facand asta, vreau sa iti impartasesc cateva randuri care, de-a lungul anilor, mi-au servit drept crez personal in tot ceea ce am facut si voi face. Iata-le:

***

Observă.

Printr-o crăpătura din trotuar crește un fir de iarbă, fir care și-a găsit calea prin bariera impenetrabilă, către căldura Soarelui. Viața înaintează întotdeauna, evoluând catre lumină, căutând mereu iluminarea.

Aceasta este – pur și simplu – natura expansiunii conștiinței a Tot Ceea Ce Este. Chiar și cei care preferă să șovaiască în umbre întunecate vor trece dincolo de acestea, pentru că inerența sensului a Tot Ceea Ce Exista e lăsarea în urma a ezitărilor și reîntoarcerea fiecărei ființe conștiente la lumina absolută.

***

Iti doresc un An Luminat!

Evenimentul de business al anului: Bucuresti Business Days!

Pe 12 si 13 decembrie 2012, sunt la Bucuresti Business Days ca speaker & moderator.  Cel mai mare eveniment dedicat educatiei antreprenoriale din Romania va avea loc la Howard Johnson Grand Plaza – Bucuresti si va reuni antreprenori de succes din mediul de afaceri local si national, top manageri de elita, specialisti renumiti, traineri de succes si speakeri motivationali.

In calitate Coach & Advisor al evenimentului, te indemn este sa participi neaparat, fiindca scopul principal al evenimentului este acela de a iti oferi o platforma de oportunitati de networking, acces la know-how de calitate, analize si trenduri de piata, traininguri si workshopuri cu aplicabilitate practica imediata. Adica este cam ce ai putea avea nevoie, ca si profesionist in domeniul tau!

Imi propun sa va vorbesc despre cele 4 moduri de a te ocupa de o problema. Reusesti mereu sa iti mai pui intrebarile potrivite, care te ajuta sa devii mai bun? Mai apoi, distilam cele 3 moduri prin care putem ajunge la succes:  repetitia, observarea contextului si adaptarea, totul culminand cu cel de-al treilea mod descris printr-o intrebare simpla: e ceva mai mult/bine/frumos decat ceea ce fac/traiesc acum?  Incheiem cu ce intelegem prin ‘’lucrul in echipa’’. Putem lucra la fel de bine atat in echipa, cat si individual cu conditia sa ne adaptam si sa identificam corect contextual, fiindca modul de lucru in echipa  determina individul sa renunte la o parte din controlul propriu, sa gaseasca un echilibru intre actiune si analiza si totodata sa fie capabil sa defineasca obiectivele mai clar.

Fiindca au ramas doar 6 zile pana la eveniment, iti ofer un cod de acces de 15% reducere la biletul achizitonat. Asadar, scrie-mi numaidecat  pe adresa [email protected]!

***

Inca ceva: te invit si la Seara de Coaching , un eveniment special in cadrul conferintei, ce va avea loc pe 12 decembrie 2012, incepand cu 19.30 sa schimbam idei si practici despre coaching si rezultatele lui extraordinare!

Eveniment: Dimineata despre putere

Ultima editie a Diminetilor de Coaching din acest sfarsit de an a avut loc la Bucuresti si ne-a ajutat sa definim pragmatic cat de puternici suntem!

Urmand traditia intalnirii, am definit impreuna cu participantii profesia de Coach si procesul de Coaching: Coach-ul trebuie sa fie capabil sa genereze protectie si permisiune pentru a genera putere in relatie cu clientul sau! Avand in vedere afirmatia de mai sus, am abordat subiectul alocat intalnirii si anume, puterea personala: tu esti singura ta limita!

Ce inseamna sa ai putere personala? Cata putere pot acumula? Cum imi creez o rutina zilnica de a acumula putere? Cum sa am acces la propria-mi putere?  De ce tip de putere am nevoie pentru a putea trece peste sau a reusi? In ceea ce cred imi da putere? Cat timp ii mai dau aceste situatii din puterea mea? Avand in minte aceste intrebari, am pornit in a clarifica termenul de putere personala: abilitatea de a misca lucrurile ce se afla in interior sau ori in exterior cu scopul de a le schimba. De asemenea, trebuie sa fim constienti ca in noi exista o putere potentiala si o putere efectiva, iar de acest termen se leaga atat permisiunea, cat si protectia. Prea multa putere inseamna abuz, aceia dintre noi care stiu tot, au nevoie de protectie iar situatiile de criza sunt o manifestare dramatica a permisiunii.

Care sunt modurile de a obtine putere?  1. Claritatea (Daca ceva nu imi este clar, ma misc pentru a clarifica!); 2. Tel/Scop (Catre ce ma indrept? Serveste scopului meu?); 3. Parghii (Da-ti-mi un punct de sprijin si rastorn lumea!) Asadar, daca nu ma misc cu suficienta putere, ori nu imi dau voie sa fac acele lucruri, ori imi e teama de riscuri! O modalitate de a pierde puterea este sa explici in detaliu fara a fi intrebat, iar cel ce vorbeste la sfarsit este cel mai puternic.

Ce ne opreste accesul la putere? 1. Credinte limitative; 2. Modul de a seta relatiile cu  ceilalti.

Cand pierzi puterea? Puterea nu are sens fara control si o pierzi atunci cand nu te asiguri! Intr-o situatie de criza, nu poti face decat 3 lucruri: Fight, Flight sau Freeze. Iti pastrezi miscarea catre lucrurile le care vrei sa le schimbi, dar decelerezi. Eliminarea barierelor mintii duce la eliminarea barierelor realitatii.

Ce am invatat:

  • Putere personala + viteza = perceptia agresivitatii
  • Somnul este un mod de a disipa puterea, nu de a o acumula.
  • Cea mai simpla metoda de a acumula puterea este prin respiratie!
  • Pacea nu e o cale catre ceva ci acel ceva!
  • Fii cu 10-15% mai mult decat ai nevoie!
  • Puterea de a avea rabdare poate misca o multime de lucruri vs. puterea de a merge in fata tuturor astfel incat sa infrunti toate riscurile – ambele cu scopul de a intelege anumite aspecte astfel incat sa le poti misca.
  • Totul e relativ! = Totul e in relatie cu tot!
  • ‘’Ca sa schimbam ceva trebuie mai intai sa facem o cercetare de piata!’’ = Strategie de  cumparare a timpului.
  • Stretching-ul este o forma de extindere a puterii.
  • Totul se intampla dintr-un motiv suficient de bun.

Ce ne-au invatat/transmis participantii:

  • ‘’Plec cu un plus de putere!’’
  • ‘’M-a ajutat sa imi revizuiesc opiniile si ideile despre puterea personala.’’
  • ‘’Mai mult decat o sesiune de Coaching!’’
  • ‘’O astept cu interes pe urmatoarea!’’
  • ‘’Un splendid antrenament de progres!’’
  • ‘’Am gasit raspuns si la intrebarile pe care nu mi le pusesem (inca).’’

 ***

Prin aceste intalniri, ne dorim sa cream o comunitate de oameni care invata sa gandeasca deschis si aplicat, gestionandu-si cat mai corect si concret atat viata personala cat si pe cea profesionala. Fiindca impreuna lucrurile devin mai simple.

Ne vedem la urmatoarea editie a Diminetilor de Coaching! Mai multe detalii puteti afla scriind la [email protected]

Recenzie: The Big Leap

Se spune că în viață nu le poți avea pe toate. Ei bine, Gay Hendricks, în cartea „The Big Leap” susține chiar opusul: poți să te bucuri în același timp de bogăție, succes și dragoste. Singura problemă este chiar…propria persoană.

Autorul tratează o singură problemă: Problema Limitei Superioare (engl. „The Upper Limit Problem„). Când un plan merge foarte bine, de exemplu avem succes pe partea profesională, ne atingem Limita Superioară de bunăstare și ne sabotăm propria fericire. Avem o toleranță limitată pentru a ne simți bine și când ajungem la acea limită, transformăm gândurile pozitive în negative. Cum ne dăm seama că avem Problema Limitei Superioare? Sunt 4-5 semne după care ne putem orienta:

  • ne îngrijorăm asupra unor lucruri/fapte pe care nu le putem controla,
  • criticăm și învinuim mult (atât pe noi înșine cât și pe alții),
  • ne ferim de energie pozitivă (care poate veni din acceptarea unor complimente, de exemplu),
  • pornim sau întreținem certuri (atunci se consumă toată energia pozitivă pe care am putea-o investi în multe alte proiecte)
  • sau ne îmbolnăvim (da, și acesta e un semn – trupul răspunde la Limita Superioară).

Când observăm aceste semne, putem să adoptăm o atitudine pozitivă pentru faptul că le-am descoperit și să ne îndreptăm atenția asupra țelului final: să simțim bogăție, succes și dragoste în jurul nostru.

***

Odată descoperită Problema Limitei Superioare, avem nevoie să ne descoperim Zona de Geniu și să evoluăm spre ea – acolo vom atinge fericirea completă. Patru întrebări ne ajută să o descoperim:

  1. Ce îmi place să fac cel mai mult?
  2. Care muncă nu mi se pare muncă, ci plăcere?
  3. În munca mea, ce aspect produce cea mai mare rație dintre bogăție și satisfacție în raport cu timpul petrecut muncind?
  4. La ce mă pricep cel mai bine, mult mai bine decât oricine altcineva?

Dacă avem contact clar și ne-echivoc cu Zona de Geniu, mai rămâne doar să nu ne întoarcem de unde am plecat. Gay ne recomandă să folosim o mantra universală, pe care o putem adapta după propriile preferințe. În engleză este așa (nu o traduc pentru a vă lăsa să faceți propria interpretare):

I expand in abundance, success and love everyday, as I inspire those around me to do the same.”.

***

La final, cartea te face să spui „Da, pot!”. Ca să nu mai spun că este un text foarte accesibil oricui. Curios?

Enjoy!

Cine nu-i cu mine…

In activitatea mea de coaching in Romania, ma intalnesc zilnic cu oameni care au de (con)dus destinele profesionale a zeci, sute si mii de alti oameni. Si care o fac cu suficienta dedicatie si implicare, cat sa reuseasca, de cele mai multe ori, sa inspire motivatie, dorinta de reusita, rezultate peste medie etc. etc.

Daca ar fi cazul sa rezum, intr-o singura fraza, ceea ce fac acesti oameni zi de zi, aceasta ar fi:

Cere claritate, accepta ambiguitatea; cere siguranta, dar pregateste-te pentru surprize!

Dupa cum lesne observi, termenii frazei de mai sus contin doua opozitii majore, doua polaritati: claritate/ambiguitate si siguranta/surprize. Ei, acum am ajuns in esenta a ceea ce vreau sa iti spun astazi: polaritatile astea, opozitiile si conflictele care ies din ele sunt doar un mod de a percepe ceea ce se intampla. Adica mai sunt si altele!

Dar inainte de a descrie un alt mod de a trai – pentru ca, in fond, ceea ce ne intereseaza este sa traim mai adaptat, mai bine! – hai sa facem o mica lista de opozitii, lista pe care te invit sa o parcurgi si sa recunosti daca seamana cu ce vezi tu in compania ta, ca lider:

  • Echipa – Individual
  • Democratie – Dictatura
  • Munca – Joaca
  • Viata – Moarte
  • Realitate – Fantezie
  • Bogat – Sarac
  • Barbat – Femeie
  • Activ – Pasiv
  • Adevarat – Fals
  • Ai nostri – Ai lor
  • Proactiv – Reactiv
  • Centralizat – Descentralizat
  • Principii – Reguli
  • Flexibil – Inflexibil
  • Puternic– Slab
  • Intern – Extern
  • Organizat – Dezorganizat
  • …si, poate cea mai prezenta polaritate in anii astia: Viziune – Realitate

Aceste opozitii ne determina un raspuns automat: sa alegem una dintre ele. In coaching-ul pe care il practic eu cu liderii de care iti spuneam mai sus, aceste polaritati sunt de obicei sursa de energie si de transformari spectaculoase. Cum? Aplicand un mindset non-reductiv. Adica opozitiile nu trebuie distruse printr-o alegere de tip „totul sau nimic„. Ba chiar dimpotriva! Cand le observi obiectiv, fiecare parte a polaritatii are avantaje si dezavantaje, nu? Ei bine, provocarea principala a unui lider autentic este sa maximizeze partile pozitive din ambii poli!

In acest proces de integrare, liderii descopera ca lumea nu este „organizata SAU dezorganizata„, ci este „organizata SI dezorganizata” in acelasi timp si spatiu. Sau ca cultura companiei nu este centrata pe „echipa SAU pe individ„, ci „pe echipa SI individ„. Viata este rareori ORI/ORI, ci mai in toate cazurile este SI/SI. Ce iese la iveala in viata de zi cu zi este un balans constant intre opozitii aparente. Un exemplu foarte simplu este expresia: „va fi mai rau inainte sa fie mai bine„. O stiai?

***

H.H. Dalai Lama are o carte pe care ti-o recomand cu multa caldura: The Art of Happiness at Work, carte in care spune foarte bine ca in societatile occidentale suntem invatati de mici sa gandim si sa alegem in termeni de „ori/ori”. Iar intr-o lume care accelereaza puternic si este plina de „si/si”, genul asta de alegeri sunt extrem de frustrante: oricum ai da-o, pierzi jumatate din beneficii! Implicit, daca inveti sa mentii ganduri sau decizii care sunt in opozitie unele cu celelalte iti creezi un spatiu in care vei putea actiona ca un adevarat conducator.

Cel putin, asta cred (si) eu, dupa 10 ani de coaching in Romania.